Cat au imprumutat grupurile-mama ale bancilor romanesti de la Banca Centrala Europeana

12 Februarie 2012 11:44 Adrian Mosoianu

Un numar de 6 grupuri bancare europene cu activitati si in Romania au accesat, in decembrie anul trecut, injectii de lichiditate pe trei ani de la Banca Centrala Europeana (BCE), la dobanda-cheie din zona euro, de 1% pe an, potrivit unui raport al diviziei de cercetare a bancii americane Morgan Stanley, citat de FT Alphaville.

Cele sase banci sunt Erste, Societe Generale, Unicredit, Intensa Sanpaolo, Credit Agricole si Royal Bank of Scotland (RBS).

Americanii citeaza, ca surse ale informatiilor respective, atat date dezvaluite public de banci, cat si discutii purtate cu inalti responsabili ai acestora, precum si estimari proprii.

Trebuie sa citesti

Cel mai mare credit, de 12,5 miliarde de euro, a fost contractat de UniCredit Italia, actionarul majoritar al UniCredit Austria, proprietarul UniCredit Tiriac Bank, potrivit Morgan Stanley.

Pe locul 2 s-a situat tot o banca italiana, Intesa Sanpaolo, cu 12 miliarde de euro imprumutati de la BCE in decembrie 2011.

Urmatorii in clasament au fost britanicii de la RBS, care au contractat de la BCE un credit de 5 miliarde de euro, prin intermediul unei subsidiare olandeze.

Potrivit Morgan Stanley, Erste, proprietarul BCR, cea mai mare banca romaneasca, a imprumutat de la BCE suma de 2,8 miliarde de euro.

Alte banci europene cu activitati in Romania care au accesat linia de credit pe trei ani a BCE in decembrie 2011, insa nu au dezvaluit sumele imprumutate, au fost Societe Generale (proprietarul BRD SocGen) si Credit Agricole (care detine indirect Emporiki Bank).

Criza de garantii pentru refinantare

BCE a aprobat recent cererile bancilor centrale nationale a sapte state din zona euro de a extinde gama de garantii acceptate la operatiunile de refinantare (repo) ale BCE, dupa ce institutiile de credit din aceste tari au accesat cea mai mare parte a imprumuturilor de 489 de miliarde de euro pe trei ani acordate de BCE in luna decembrie a anului trecut.

Imprumuturile respective au imbunatatit semnificativ lichiditatea sistemului bancar european si au permis statelor celor mai afectate de criza datoriilor suverane sa-si diminueze costurile de imprumut. Asta pentru ca bancile din tarile respective au plasat cea mai mare parte a banilor ieftini obtinuti de la BCE in titluri de stat nationale.

Insa bancile cu cele mai mari nevoi de refinantare risca sa ramana in portofolii cu o cantitate insuficienta de titluri de valoare acceptate de BCE drept gaj, pentru injectii de lichiditate ulterioare. Astfel incat resimt nevoia de a li se permite sa puna drept garantii si alte tipuri de active, de o calitate considerata inferioara dupa criteriile BCE, pentru a putea sa beneficieze in continuare de credite ieftine de la banca centrala.

Bancile centrale nationale din zona euro care au solicitat BCE relaxarea criteriilor de calitate in privinta activelor eligibile ca garantii pentru refinantare sunt cele din Austria, Cipru, Franta, Irlanda, Italia, Portugalia si Spania.

Cu exceptia Irlandei si Spaniei, grupurile bancare din celelalte state de pe aceasta lista desfasoara activitati semnificative in Romania, in special cele din Austria, Franta si Italia.

Italienii se bucura, germanii stramba din nas

Masura luata de BCE va spori valoarea activelor eligibile pentru refinantare la BCE, la nivelul zonei euro, cu 600 de miliarde de euro, insa valoarea creditelor suplimentare care vor putea fi accesate pe baza acestor garantii noi va fi semnificativ mai mica, intrucat acestor active inferioare calitativ li se vor aplica haircut-uri apreciabile, potrivit BCE.

„Relaxarea criteriilor de calitate a colateralului acceptat la operatiunile de refinantare ale BCE va pune la dispozitia bancilor italiene resurse de finantare suplimentare de 70 de miliarde de euro”, a declarat directorul general al bancii centrale italiene, Fabrizio Saccomanni, citat de Bloomberg.

Pe de alta parte, Jens Weidmann, seful Bundesbank, banca centrala a Germaniei, a avertizat, potrivit Financial Times, ca o „prea mare generozitate” a BCE in a oferi lichiditate institutiilor de credit este de natura sa creeze „stimulente perverse” pentru bancile din zona euro si sa sporeasca riscurile de inflamare a inflatiei.

Din raportul Morgan Stanley rezulta ca nicio banca germana de top nu a accesat in decembrie 2011 injectii de lichiditate pe 3 ani de la BCE.

De altfel, Josef Ackermann, presedintele Deutschebank, cea mai mare institutie de credit din Germania, a declarat, recent, ca banca sa a decis sa nu acceseze facilitatea BCE, din cauza „riscurilor reputationale”.

„Ne-am invatat lectia, dupa ce am acceptat sa luam imprumuturi confidentiale de la Federal Reserve, care ulterior au fost dezvaluite publicului”, a spus Ackermann.

In replica, presedintele BCE, Mario Draghi, a declarat ca a lua imprumuturi de la BCE nu constituie catusi de putin un „stigmat” pentru banci si ca atitudini precum cea a Deutschebank constituie doar „demonstratii de virilitate”.

„Bancile care au facut aceste declaratii sunt aceleasi banci care au beneficiat de facilitati similare de la alte guverne”, a contraatacat Draghi.

Cu ce se mai poate garanta pentru bani ieftini

Cele mai multe dintre bancile centrale nationale care vor beneficia de „clementa” BCE in privinta garantiilor acceptate la refinantare din partea bancilor aflate sub jurisdictia lor nu au facut inca publice in detaliu noile criterii.

Banca centrala a Frantei a comunicat ca, potrivit noilor criterii aprobate de BCE, nivelul minim acceptat de calitate al activelor puse drept garantie de institutiile de credit va fi redus de la 3 la 4.

Nivelul 4 de calitate indica un risc de intrare in incapacitate de plata al debitorului de 1%, cu 60% mai mare decat cel aferent nivelul 3, de 0,4%.

De asemenea, vor fi acceptate ca garantii la refinantare creante denominate in dolari, precum si creante rezultate din credite de export garantate de asiguratorul Coface.

In plus, vor fi acceptate creantele rezultate din credite imobiliare rezidentiale, cu conditia de a reprezenta ipoteci de rangul 1 si de a fi garantate de banci sau societati de asigurare.

Alte criterii de acceptare sunt ca debitorul sa aiba domiciliul in Franta, contractul de credit sa fie guvernat de legislatia franceza, iar maturitatea reziduala sa fie de minimum 30 de zile.