Cu doar un an in urma, Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, a avertizat ca amenintarea unei pandemii de gripa este inca prezenta. „Riscul ca un nou virus gripal sa se raspandeasca de la animale la oameni si sa provoace o pandemie este in curs si real.
Intrebarea nu este sa stim daca va exista o noua pandemie de gripa, ci cand se va intampla”, a spus Adhanom atunci. Nu a fost singurul. In februarie 2017, Bill Gates a avertizat ca, fara masuri drastice, un agent patogen din aer care se misca rapid „ar putea ucide mai mult de 30 de milioane de oameni in mai putin de un an”. In intreaga lume, expertii incercau sa treaca inaintea timpului in care o tulpina de gripa aviara, genul care ucide jumatate dintre cei infectati, dar care se transmite doar ocazional la oameni.
Probabili suspecti au fost tulpina H5N1, care a aparut pentru prima data in Hong Kong in 1997 si reapare in mod regulat, sau H7N9, care a fost identificata in 2013 in China. Tara a fost aceeasi, dar marea pandemie nu a venit de la un virus al acestei familii. In schimb, a fost un coronavirus, din aceeasi familie care a provocat SARS in 2003, cu o mortalitate de 18%, sau racelile pe care le purtam usor in fiecare an.
„Au fost si alte ocazii cand parea ca ne confruntam cu o situatie ca cea actuala, asa cum sa intamplat in 2009 cu gripa porcina. Pregatirea pentru o pandemie este foarte teoretizata, mai ales in SUA, dar cand se intampla ne prinde prin surprindere”, spune Victor Briones, profesor de Sanatate Animala la Universitatea Complutense din Madrid. „Desi aceasta epidemie a venit din Asia, care este originea multora dintre ele, se comporta intr-un mod diferit decat era de asteptat. Ne-am gandit ca aceasta urmatoare pandemie ar fi ceva asemanator cu gripa dupa ce a sarit intre mai multe animale, dar am fost surprinsi de un var al SARS, care a fost controlat cu oarecare usurinta”, continua el.
In ciuda faptului ca aparitia unei pandemii este previzibila si „lucrurile nu au fost facute cum trebuie”, Briones nu este optimist cu privire la viitor. „Pregatirea unei tari pentru o pandemie pe care nu stii cand se va intampla este dificila, pentru ca, desi conceptul de pregatire pentru pandemie este bine stabilit, este costisitor si, pe masura ce trece timpul, vom economisi din nou pe aceste lucruri” adauga el.
Gerardo Chowell-Puente, profesor de epidemiologie si biostatistica la Universitatea de Stat din Georgia (SUA), explica ca exista o idee despre in ce zone geografice exista o probabilitate mai mare de a observa un focar asociat cu saltul unui virus de animale salbatice sau puii fata de oameni pe baza unui numar de factori „cum ar fi densitatea populatiei, relatia acelei populatii cu animalele sau cat de apropiat este contactul cu acestea.” „Este de asemenea important daca, asa cum este cazul in China si in alte tari din jur. lumea, consumul de animale salbatice face parte din cultura lor, pentru ca asta creste contactul oamenilor cu animalele care sunt rezervoare ale acestor virusi”, subliniaza el.
Dupa cum subliniaza Briones, in multe piete din intreaga lume, animale vii se gasesc alaturi de carnea altora care au fost deja sacrificate, „pentru ca cea mai ieftina modalitate de conservare a carnii este vie”. „Este paradigma a ceea ce nu trebuie facut, pentru ca acolo animalele pot tusi si isi fac nevoile impreuna, iar mai tarziu, daca supravietuiesc, se intorc la locul lor de origine, la 500 de kilometri distanta”, spune el. „Acest lucru se intampla practic peste tot in lume si in tarile occidentale am uitat deja febra aftoasa sau sindromul vacii nebune, care isi are originea in Marea Britanie”, adauga el.
Un studiu condus de Katherine Smith, de la Universitatea Brown (SUA), a calculat ca intre 1980 si 2010 numarul focarelor epidemice de boli infectioase s-a inmultit cu trei, cifra care poate reflecta in parte o crestere reala si in parte poate fi rezultatul unei mai bune sisteme de supraveghere. In ciuda progreselor stiintifice din ultima vreme si a cresterii controalelor pe care tari precum China le-au aplicat transportului de animale pentru a preveni focare precum cele de gripa aviara, cresterea populatiei, migratia sau aparitia rezistentei la antibiotice, riscurile sunt crescand. In opinia lui Chowell-Puente, pentru a face fata acestor amenintari „ar trebui sa existe mai multe reglementari internationale, precum cele care pun in aplicare masuri de atenuare a schimbarilor climatice.
De la sfarsitul lunii februarie, China a interzis vanatoarea, comertul si transportul animalelor salbatice terestre pentru hrana. De acum inainte nu ar trebui sa se gaseasca in piete, desi inainte existau si controale si aceste animale erau ascunse in spatele tarabelor unde se vand pui sau rate. Va fi necesar sa vedem daca impactul crizei coronavirus permite schimbarea obiceiurilor care sunt ferm inradacinate in mare parte a planetei.
Saracia alimenteaza epidemiile
Impactul pandemiei globale asupra economiei poate avea, la randul sau, un efect negativ asupra urmatorului focar. Saracia este un factor care favorizeaza raspandirea multor boli infectioase. In unele dintre marile orase din tarile mai putin dezvoltate, milioane de oameni traiesc impreuna fara vaccinare, fara acces la canalizare adecvata sau la apa potabila. Acest tip de mediu este un teren perfect pentru aparitia bolilor care pot ajunge ulterior in restul lumii. In urma cu doi ani, unul dintre cei infectati in timpul unui focar de tifos in suburbiile din Karachi, Pakistan, a ajuns in Regatul Unit.
