Economia mondiala si-a pierdut avant din cauza impactului ratelor mai mari ale dobanzilor, a invaziei Ucrainei si a extinderii rupturii geopolitice, iar acum se confrunta cu o noua incertitudine din cauza razboiului dintre Israel si militantii Hamas, a avertizat marti Fondul Monetar International. FMI a spus ca se asteapta ca cresterea economica globala sa incetineasca la 2,9% in 2024, de la 3% estimata in acest an. Prognoza pentru anul viitor este cu o scadere de la 3% preconizata in iulie.
Deceleratia vine intr-un moment in care lumea inca nu s-a vindecat complet de o recesiune devastatoare, dar de scurta durata a COVID-19, in 2020, iar acum ar putea avea consecinte ale conflictului din Orientul Mijlociu, in special la pretul petrolului.
O serie de socuri anterioare, inclusiv pandemia si razboiul Rusiei in Ucraina, au redus productia economica mondiala cu aproximativ 3,7 trilioane de dolari in ultimii trei ani, in comparatie cu tendintele pre-COVID.
„Economia globala schiopateaza, nu sprinteaza”, a declarat economistul sef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, la o conferinta de presa in cadrul reuniunii anuale a organizatiei din Marrakech, Maroc.
Asteptarile FMI de crestere de 3% in acest an sunt in scadere de la 3,5% in 2022, dar neschimbate fata de proiectiile sale din iulie.
Este „prea devreme” pentru a evalua impactul asupra cresterii economice globale din razboiul de cateva zile dintre Israel si gruparea militanta palestiniana Hamas din Gaza, a spus Gourinchas. El a spus ca FMI „monitorizeaza situatia indeaproape” si a remarcat ca preturile petrolului au crescut cu aproximativ 4% in ultimele cateva zile.
„Am vazut asta in crizele si conflictele anterioare. Si, desigur, acest lucru reflecta riscul potential ca ar putea exista intreruperi fie in productia, fie in transportul petrolului in regiune”, a spus el.
Daca va fi sustinuta, o crestere cu 10% a pretului petrolului ar reduce cresterea economica globala cu 0,15% si ar creste inflatia globala cu 0,4%, a spus Gourinchas.
„Dar din nou, subliniez ca este intr-adevar prea devreme pentru a ajunge la vreo concluzie aici”, a adaugat el.
Pana acum, cresterea pretului petrolului a fost „destul de redusa”, a declarat Carsten Fritsch, analistul de marfuri de la Commerzbank. El a remarcat absenta declaratiilor de sprijin pentru Hamas din partea producatorilor cheie de petrol Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Kuweit si Irak, ceea ce ar face putin probabil ca acestia sa restrictioneze aprovizionarea ca raspuns la razboi.
Pana acum, economia mondiala a dat dovada de „rezilienta remarcabila”, a spus Gourinchas, intr-un moment in care Rezerva Federala a SUA si alte banci centrale din intreaga lume au majorat agresiv ratele dobanzilor pentru a combate o reaparitie a inflatiei.
Cresterile au ajutat la atenuarea presiunii preturilor fara a scoate multi oameni fara munca. Aceasta combinatie, a spus el, este „din ce in ce mai consistenta” cu asa-numita aterizare soft – ideea ca inflatia poate fi tinuta fara a provoca o recesiune.
FMI vede ca inflatia globala a preturilor de consum scade de la 8,7% in 2022 la 6,9% in acest an si 5,8% in 2024.
Statele Unite ale Americii sunt remarcate in cel mai recent World Economic Outlook al FMI, care a fost finalizat inainte de izbucnirea razboiului dintre Israel si Hamas. FMI si-a imbunatatit prognoza pentru cresterea SUA in acest an la 2,1% (potrivire cu 2022) si 1,5% in 2024 (in crestere brusca fata de 1% pe care o prezisese in iulie).
SUA, un exportator de energie, nu a fost afectata la fel de mult ca tarile din Europa si din alte parti de preturile mai mari ale petrolului, care au crescut dupa ce Rusia a invadat Ucraina anul trecut si au crescut mai recent din cauza reducerilor de productie ale Arabiei Saudite. Si consumatorii americani au fost mai dispusi decat majoritatea sa cheltuiasca economiile acumulate in timpul pandemiei.
Lucrurile sunt mai sumbre in cele 20 de tari care impart moneda euro si sunt mai expuse la cresterea preturilor la energie. FMI a retrogradat cresterea zonei euro la 0,7% anul acesta si 1,2% in 2024. De fapt, se asteapta ca economia germana sa se micsoreze cu 0,5% in acest an, inainte de a reveni la o crestere de 0,9% anul viitor.
Este sub chiar economia Rusiei, despre care FMI estimeaza ca se va extinde cu 2,2% anul acesta, inainte de a scadea la 1,1% anul viitor.
Se estimeaza ca economia chineza, a doua ca marime din lume, va creste cu 5% in acest an si cu 4,2% in 2024 – ambele retrogradari fata de ceea ce se astepta FMI in iulie.
Economia Chinei era de asteptat sa revina in acest an, dupa ce guvernul comunist a pus capat blocajelor draconice „zero-COVID” care au paralizat cresterea in 2022. Dar tara se confrunta cu probleme pe piata imobiliara supraconstruita.
FMI si-a exprimat din nou ingrijorarea ca tarile lumii se sparg in blocuri geopolitice care ar putea limita comertul international si cresterea economica la nivel global.
Statele Unite si aliatii sai au impus Rusiei sanctiuni fara precedent pentru invadarea Ucrainei si au cautat sa devina mai putin dependenti de importurile din China, pe masura ce tensiunile cu Beijingul cresc.
FMI a remarcat ca anul trecut tarile au impus aproape 3.000 de noi restrictii asupra comertului, in crestere de la mai putin de 1.000 in 2019. Comertul international va creste cu doar 0,9% in acest an si 3,5% in 2024, in scadere brusca fata de media anuala de 4,9 din 2000-2019. %.
