Rusia a denuntat eforturile depuse de Occident pentru a include Finlanda si Suedia in Alianta Atlantica, tari cunoscute pentru neutralitatea lor, si a avertizat asupra consecintelor grave pe care le-ar avea intrarea acestor tari in NATO.
„Este evident ca intrarea Finlandei si Suediei in NATO, care este inainte de toate un bloc militar, ar avea consecinte politico-militare grave, care ar necesita un raspuns din partea tarii noastre”, a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe, intr-o conferinta de presa. rusa, Maria Zajarova.
Reprezentantul diplomatiei ruse a subliniat ca Moscova este constienta de „eforturile directionate ale NATO si ale unor tari membre ale blocului, mai ales SUA, care vizeaza includerea Finlandei si, de asemenea, Suedia in Alianta”.
In special, el a salutat „politica guvernului finlandez de nealiniere militara ca un factor important in asigurarea securitatii in Europa de Nord si pe intreg continentul european”, dar a remarcat „interactiunea practica” dintre Helsinki, Stockholm si NATO, care a crescut. in ultima vreme.
Sprijinul UE
„Au desfasurat exercitii NATO, aceste tari si-au oferit teritoriile exercitiilor de bloc in vecinatatea granitelor ruse, in care fortele americane au imitat atacuri cu arme nucleare impotriva unui asa-zis adversar echivalent”, a avertizat el.
Zakharova a declarat ca atat Finlanda, cat si Suedia au confirmat principiul indivizibilitatii securitatii ca membri ai OSCE.
„Alegerea modalitatilor de garantare a apararii si securitatii nationale este o chestiune interna si suverana a fiecarui stat”, a spus el.
Inaltul Reprezentant pentru Politica Externa al Uniunii Europene, Josep Borrell, a reamintit ca toate tarile sunt libere sa isi decida politica externa si aliantele dupa ce Rusia a amenintat Suedia si Finlanda.
„Asa cum spunem intotdeauna, consideram ca toate statele membre sunt libere sa-si aleaga politica externa si politica de alianta”, a declarat Borrell la o conferinta de presa dupa reuniunea extraordinara a ministrilor de externe ai UE, in care un al doilea pachet de sanctiuni impotriva Rusiei pentru armata sa. invazia Ucrainei.
Ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a reamintit, de asemenea, ca numai NATO si statele sale membre pot decide cine sunt membrii sai. „Nimeni din afara NATO nu ne poate spune cine este sau nu membru”, a mai spus el la finalul intalnirii.
Suedia, Finlanda, Danemarca si Norvegia au condamnat atacul rusesc asupra Ucrainei, pe care l-au descris drept o incalcare a dreptului international , si au cerut o reactie ferma.
“Suedia condamna in cei mai fermi termeni invazia rusa a Ucrainei. Actiunile Rusiei sunt, de asemenea, un atac la adresa ordinii de securitate europene. Va fi intampinata cu un raspuns unitar si puternic, solidar cu Ucraina”, se arata intr-un comunicat al ministerului de Externe. Afacerile Suediei.
Intr-un mesaj pe contul sau oficial de Twitter, premierul finlandez Sanna Marin a condamnat, de asemenea, ferm atacul, pe care il considera o „incalcare grava” a dreptului international si ameninta viata multor civili.
„Finlanda isi exprima sprijinul puternic pentru Ucraina si ucraineni, cautam modalitati de a ne spori sprijinul”, a spus Marin.
Omologul sau norvegian, Jonas Gahr Store, a descris si operatiunea militara lansata in estul si sudul Ucrainei drept o „incalcare grava” si a invinuit Rusia „pentru ca a aruncat Europa in aceasta situatie intunecata”.
„Rusia trebuie sa-si opreasca imediat operatiunile militare si sa respecte suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei”, a scris el intr-o declaratie.
Premierul danez Mette Frederiksen s-a exprimat in termeni similari, condamnand un act „ingrozitor si neprovocat”, despre care considera ca incalca pactele si dreptul international.
“Trebuie sa aiba consecinte importante pentru Rusia . Uniunea Europeana si NATO se vor intalni in curand pentru a discuta despre asta”, a scris Frederiksen.
Rusia si-a justificat in Consiliul de Securitate al ONU decizia de a interveni in Ucraina din cauza presupuselor „provocari” de la Kiev si a situatiei populatiei din Donbas si a subliniat ca nu urmareste o „ocupatie” a tarii vecine.
