Afacerea restitutio in integrum la final! Statul nu va mai face retrocedari in natura catre cesionari

Categories EconomiePosted on

La nivel national s-a dezvoltat o adevarata mafie a retrocedarilor, existand foarte multe cazuri in care anumite persoane care nu aveau niciun drept au reusit sa puna mana pe cladiri care valoreaza sume uriase si sa faca bani din business-ul retrocedarilor. Astfel, restituirea imobilelor nationalizate s-a transformat, din cauza neregulilor din perioada anterioara, dintr-o reparatie istorica intr-o mare afacere imobiliara, in care diferite persoane fizice au cumparat pe sume modice drepturi litigioase si au obtinut rapid milioane de euro. “Noua mii de cladiri de diverse dimensiuni au fost restituite in natura catre proprietari, dar mai ales catre cesionari, acestea incluzand scoli, muzee, sedii de politie. In jur de 2.000 erau cladiri publice, celelalte erau ocupate de privati. Pentru statul roman pierderea atator cladiri a constituit o incarcatura importanta”, a explicat premierul Victor Ponta.

Statisticile Guvernului arata ca au fost restituite 9.026 de imobile, inclusiv cu scoli, gradinite, spitale, 341.011 hectare terenuri considerate in intravilan si 709.305 hectare terenuri in extravilan, urmand sa fie emise decizii de punere in posesie pentru circa 300.000 hectare terenuri in extravilan. „Exista solicitari de retrocedare pentru cladiri importante: Facultatea de Limbi Straine, Universitatea Babes-Bolyai, Liceul Dinu Lipatti din Bucuresti, Colegiul National Mircea cel Batran din Ramnicu Valcea, Seminarul Teologic Curtea de Arges, Liceul de Arta Nicolae Tonitza din Bucuresti, Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia, Colegiul National Silvania din Zalau si in masura in care sunteti interesati avem si alte exemple de acest fel”, a mai spus Ponta.

Pana acum, statul a solutionat 27.315 dosare cu titlu de despagubire pentru imobile nationalizate si mai are de rezolvat circa 200.000 astfel de dosare. Interesant este ca solutiile date de pana in prezent nu au favorizat proprietarii, ci au ajutat, indirect, o mafie a samsarilor. Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va verifica modul in care au fost efectuate restituiri in natura in timpul guvernarilor anterioare.Seful Guvernului a aratat ca ponderea reala a fostilor proprietari este foarte mica, prin comparatie cu cei ce detin drepturi litigioase si ca pentru 2% din totalul dosarelor cu drepturi litigioase au fost efectuate aproape 60% din plati.Din totalul dosarelor, doar 3,8% au cel putin un cesionar, insa suma acordata lor este de aproape 60% din valoarea totala a despagubirilor acordate in ultimii ani. Guvernul isi angajeaza raspunderea pe Legea retrocedarilor

Pentru a putea stopa acest fenomen, Guvernul vrea, ca miercuri, sa-si angajeze raspunderea pe Legea retrocedarilor care prevede ca statul roman nu va mai face restituiri in natura catre cesionari, ci doar catre fostii proprietari ai imobilelor nationalizate si urmasii acestora.“Vreau sa precizez foarte clar ca prin legea pe care o promovam nu se mai restituie in natura niciunui cesionar. Restituirile in natura se fac doar catre proprietari si urmasii proprietarilor. Cesionarii nu au dreptul sa mai primeasca in natura nimic”, a spus Victor Ponta. El a precizat ca, in cazul anumitor imobile – scoli, gradinite, spitale – care vor fi restituite doar proprietarilor, nu cesionarilor, reprezentantii CEDO au fost de acord ca poate fi impusa pastrarea destinatiei acestor cladiri pe o perioada de zece ani de acum incolo. Exemple de nereguli in retrocedarea proprietatilor

Guvernul a prezentat, vineri, si cateva spete care dovedesc faptul ca unii au ajuns sa se imbogateasca sub pretextul “ restitutio in integrum”. De exemplu, intr-un caz inregistrat la Primaria Campia Turzii se poate vedea foarte clar cum se fac aceste afaceri. Fostul proprietar a cesionat dreptul catre o persoana fizica in martie 2010 pentru 500.000 euro, iar aceasta persoana a obtinut titlul de despagubire doar doua luni mai tarziu, in mai 2010, pentru peste 20 milioane euro.Totul a fost posibil, potrivit premierului, deoarece dosarele au fost tergiversate la nivelul local si la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) pana cand s-au gasit cesionarii „potriviti”, cesiunile fiind mascate de contracte de mandat, neurmarite din punct de vedere fiscal si fara interes pentru impozitarea veniturilor si verificarea realitatii sumelor declarate. La ANRP s-a stabilit ordinea de solutionare a dosarelor in functie de cesionari, caz dovedit prin faptul ca acest dosar are numarul 6.123, iar in 2008 se hotarase solutionarea doarelor de la 1 la 6.200.

Un alt dosar cu nereguli prezinta cazul unei persoane care a achizitionat 30% dintr-un dosar, in mai 2010, contra 1 milion euro si a primit, in august 2010, titlu de despagubire in valoare de peste 18 milioane euro. In acest dosar, fostul proprietar a primit, in 2006, 35.000 dolari, primul cesionar a revandut, in 2008, pentru 50.000 dolari, iar cesionarii au primit in 2010, in total, titlu de despagubire in valoare de 53,5 milioane euro.

O alta persoana a cumparat, in octombrie 2009, cu 10.000 euro, 25% dintr-un dosar de despagubire pentru care a primit, in ianuarie 2010, peste 1,5 milioane euro (in acest caz, arata Guvernul, ca in multe altele, se suspecteaza ca cesiunea e de fapt un „onorariu de succes” pentru rezolvarea dosarului la ANRP).

Un alt caz a fost inregistrat la Camera de Comert Arges, de unde o persoana a cumparat, in 13 octombrie 2008, pentru 1,2 milioane lei, drepturi litigioase pentru care a primit despagubiri doar o zi mai tarziu, in 14 octombrie 2008, in suma de 11,9 milioane lei. Exista numeroase spete in care Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor a aprobat solutionarea cu prioritate a unor dosare („cazuri speciale”) desi acestea facusera, anterior, obiectul tranzactionarii pe sume importante. Atrage atentia si o speta in care cesionarul a platit pentru drepturi 1,5 milioane dolari, a invocat probleme medicale si a primit titlu de despagubire, in mai putin de o luna, in 2008, de la aprobarea regimului de „caz special”, pentru 128 milioane euro (la cursul de schimb din anul 2008). In lipsa regimului de caz special, acest dosar nu ar fi fost rezolvat nici in prezent. Mai mult, la ANRP exista dosare cu acelasi statut de „caz special” inca din 2007, ramase nesolutionate.

Un alt exemplu face referire la un dosar in care primarul de la Cluj Napoca emite dispozitie in 27 ianuarie 2011, se inregistreaza in martie la ANRP (in acest termen s-a emis si avizul de legalitate de catre prefectul judetului Cluj), in aprilie se cesioneaza 25% din dosar, pentru 100.000 euro unei persoane care, in mai 2011 (ultima sedinta in care s-au aprobat dosare la ANRP), primeste titlu de despagubire pentru doua milioane euro.De 20 de ani, Romania se confrunta cu probleme grave legate de retrocedarea proprietatilor. Pana acum, au fost restituite fostilor proprietari, urmasilor acestora, dar mai ales unor cesionari peste 9.000 de imobile. Peste 2.000 dintre acestea erau ocupate de institutii publice.