Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a aprobat initierea unei proceduri de infringement impotriva Turciei din cauza refuzului repetat al instantelor si al guvernului turc de a respecta o sentinta a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), situata in orasul francez Strasbourg, cerand eliberarea activistului si filantropului Osman Kavala, inchis de mai bine de patru ani. Decizia a fost luata dupa ce a primit aprobarea a peste doua treimi din reprezentantii celor 47 de state membre ale Consiliului Europei, institutie de care depinde CEDO. Procesul poate culmina cu pierderea dreptului de vot a Turciei sau chiar expulzarea acesteia din organizatia paneuropeana.
Kavala, un om de afaceri implicat in numeroase cauze sociale si culturale, a fost arestat in 2017 si acuzat ca a finantat si dirijat revolta Gezi (la Istanbul), care a pus pe franghii guvernul islamistului Recep Tayyip Erdogan in 2013. Dupa ce a fost achitat anul trecut, Kavala a fost arestat in aceeasi zi si acuzat intr-un nou dosar judecatoresc pentru presupusa participare la tentativa esuata de lovitura de stat din 2016. In plus, acuzatiile legate de revolta de la Gezi au fost recuperate si agravate, dupa doborarea justitiei anterioara achitare. .
Curtea de la Strasbourg a decis in decembrie 2019 ca drepturile procedurale ale lui Kavala au fost incalcate, cerand eliberarea imediata a acestuia. Dar Ankara a evitat sa execute pedeapsa ascunzandu-se mai intai in faptul ca ar putea prezenta acuzatii si, mai tarziu, in faptul ca Kavala fusese arestat cu alte acuzatii decat cele la care se referea Strasbourg.
Masura extraordinara luata joi incepe un proces lung si complex in Consiliul Europei care poate dura luni de zile. In primul rand, Turcia va fi informata cu privire la inceperea procedurii de infringement, care va trebui sa raspunda cu acuzatiile sale. Ulterior, Curtea de la Strasbourg va fi consultata daca Ankara a incalcat Conventia Europeana a Drepturilor Omului prin refuzul de a pune in aplicare hotararea sa din 2019. Daca instanta ajunge la aceasta concluzie, cazul se va trimite inapoi Comitetului Ministrilor pentru a decide ce sanctiune se aplica. , care ar putea varia de la suspendarea dreptului de vot pana la expulzarea Turciei din organizatia paneuropeana, al carei membru fondator este unul dintre membrii fondatori.
Procedura ar putea fi oprita doar daca instanta care il judeca pe Kavala va fi de acord sa-l elibereze intr-una dintre revizuirile sale lunare. Potrivit analistilor locali, Erdogan are o fixare deosebita fata de Kavala, pe care l-a definit drept „reprezentant al evreului [George] Soros”, magnat si fondator al think tank-ului Open Society, care promoveaza liberalismul si este considerat fiara neagra a noua extrema dreapta.
Raportorul Parlamentului European pentru Turcia, Nacho Sanchez Amor, care a urmarit indeaproape procesul impotriva lui Kavala explica: „Aceasta chestiune ar fi putut fi rezolvata cu multe luni in urma odata cu indeplinirea sentintei. Chiar daca nu sunt de acord cu sentinta, autoritatile turce sunt obligate sa o respecte. Aceasta reticenta de a se conforma are un punct inexplicabil, deoarece nu este o impunere externa Turciei, ci mai degraba exista o institutie internationala careia ii apartine Turcia si a carei apartenenta include angajamentul de a respecta hotararile Curtii pentru Drepturile Omului”.
Sunt putine precedente de analizat pentru a sti ce consecinte va avea procesul de infractiune impotriva Turciei, pe langa prejudiciul adus imaginii unei tari care a fost criticata pentru distantarea progresiva de valorile democratice si angajamentul fata de institutiile europene. In 2017, a fost luata o masura similara impotriva Azerbaidjanului pentru refuzul de a-l elibera pe adversarul Ilgar Mammadov, dar cateva luni mai tarziu Baku a decis sa-l elibereze si in cele din urma disidentul a fost achitat de instantele tarii caucaziene. Turcia insasi a fost avertizata in urma cu aproape 20 de ani ca ar fi lansate proceduri de incalcare a dreptului comunitar daca nu ar plati despagubiri unei femei cipriote care si-a pierdut proprietatea in Cipru de Nord in urma ocupatiei turce a treimii de nord a insulei in 1974.
O singura tara a parasit Consiliul Europei de la infiintarea acestuia in 1949: Grecia. In timpul Dictaturii Colonelilor (1967-1974), confruntata cu criticile pentru incalcarea drepturilor omului si cu amenintarea unui proces de expulzare, junta militara greaca a decis sa plece din propria vointa (dupa revenirea democratiei, tara a fost readmisa).
Rusia a fost lipsita de dreptul de vot in Adunarea parlamentara a Consiliului Europei, dupa anexarea in 2014 a peninsulei Crimeea a Ucrainei. In semn de protest, Moscova a decis sa-si retraga parlamentarii si sa nu mai plateasca contributia la bugetul anual al Consiliului, dupa care a fost amenintata cu expulzarea. In cele din urma, s-a ajuns la un acord, controversat pentru multi, care a permis revenirea parlamentarilor rusi in organizatie.
