Legea lui Illich prevede ca productivitatea scade semnificativ dupa un anumit numar de ore de munca. Aceasta lege se refera la un prag negativ de productivitate, un anumit punct dincolo de care trebuie sa facem eforturi mai mari pentru a ne mentine concentrarea pentru a evita erorile in munca noastra.
Oamenii de stiinta au fost de mult interesati sa defineasca conditiile productivitatii deoarece, de-a lungul istoriei, lumea muncii a fost organizata in primul rand din motive economice si politice. Cu toate acestea, nu este mai putin important sa tinem cont ca suntem in esenta oameni, oameni care au limitarile lor si nu pot lucra ca niste masini. Am minimalizat de mult acest factor si de aceea ne confruntam acum cu consecintele, o scadere a productivitatii economice.
Acum oamenii s-au uitat si la modul in care ne putem optimiza productivitatea si au fost formulate mai multe teorii care iau in considerare si factorul uman. Nu trebuie sa trecem cu vederea acest factor, deoarece cuprinde potentialul si abilitatile cognitive ale individului. La asta se refera si legea lui Illich.
Ivan Illich, caruia ii revine legea lui Illich
Ivan Illich, care este responsabil pentru legea lui Illich, a fost un filozof croat-austriac. El a devenit cunoscut prin publicarea cartii sale Deschooling of Society . In aceasta lucrare autorul a criticat sistemul de invatamant. Filosoful era convins ca auto-invatarea era un mijloc adecvat de dobandire a cunostintelor. De asemenea, credea ca conversatia este esentiala pentru orice analiza.
„Profesorii cu experienta sunt din ce in ce mai putini. Certificarea reprezinta o forma de manipulare a pietei si este plauzibila doar pentru o minte instruita.”
Ivan Illich
In 1980, filozoful a formulat legea lui Illich. Pe atunci era profesor la Universitatea de Stat din Pennsylvania (Pennsylvania, SUA). Dupa mai multe studii, a ajuns la concluzia ca productivitatea scade dupa un anumit numar de ore de munca.
Cu alte cuvinte, filosoful a afirmat ca munca continua timp de cateva ore duce la o productivitate mai scazuta. In principiu, timpul de lucru nu este direct proportional cu productia. Dimpotriva, un numar excesiv de ore de lucru va obosi in cele din urma muncitorul si va duce la blocarea totala.
Legea lui Illich
Conform legii lui Illich, cheia succesului este organizarea corecta a timpului de lucru si a timpului de odihna. Putem ilustra acest lucru cu un exemplu: O persoana face o pereche de pantofi in doua ore. Cu toate acestea, daca lucreaza 12 ore, nu vor fi produse 6 perechi de pantofi. De ce este asta? Pentru ca productivitatea persoanei scade dupa o anumita perioada de timp.
Este mai probabil ca persoana sa ajunga sa fi facut 4 perechi in loc de doar cele 6 perechi asteptate. Completarea pantofilor, care initial a durat doar doua ore, va dura ulterior trei ore. Cu cat omul lucreaza mai mult, cu atat ii va dura mai mult sa-si faca o pereche de pantofi. De asemenea, este foarte probabil ca ultima pereche de pantofi realizata de persoana respectiva sa fie defecta.
Pentru munca intelectuala, aceasta scadere a curbei productivitatii poate fi si mai dramatica. Daca aceasta afectiune persista pe o anumita perioada de timp, se pot manifesta si anxietatea, depresia si iritabilitatea crescuta.
Munca eficienta
Legea lui Llich spune ca alternarea intre perioadele de munca si de odihna este cea mai buna modalitate de a evita oboseala excesiva. In acest scop, Illich a sugerat impartirea lucrarii in „intervale de timp”. Aceste „intervale” servesc la organizarea timpului astfel incat oboseala sa nu puna in pericol performanta individului.
Cele trei intervale de timp principale sunt:
- O pauza de 2 minute dupa fiecare 10 minute de lucru. Desi multi oameni cred ca aceasta perioada de timp ar fi destul de scurta, acest interval de timp s-a dovedit a fi foarte eficient. Daca volumul de munca nu este prea mare, toate capacitatile cognitive isi ating potentialul maxim in 10 minute.
- O pauza de 5 minute dupa fiecare 25 de minute de lucru. Acesta este un interval de productivitate care profita de binecunoscuta tehnica Pomodoro. De fapt, majoritatea utilizatorilor confirma ca aceasta tehnica functioneaza foarte bine pentru ei.
- O pauza de 12 minute dupa fiecare 12 minute de lucru. Acesta este un interval de timp care sa dovedit a fi foarte eficient pentru sarcini mecanice si monotone.
Deoarece majoritatea dintre noi suntem obisnuiti cu orele lungi de lucru, poate fi dificil la inceput sa integram aceste intervale de timp in rutina noastra de lucru de zi cu zi. Asa ca ar trebui sa ne amintim ca gestionarea zilnica a timpului este o chestiune de obisnuinta si in cel mai scurt timp ne vom putea obisnui cu aceste intervale.
Ceva care ne poate motiva sa folosim aceste intervale este evaluarea zilnica a cat de productivi am fost dupa o zi lunga de munca. Pentru a face acest lucru, lucram o zi in ritmul nostru obisnuit si a doua zi organizam munca conform intervalelor de timp descrise mai sus. Apoi comparam ambele rezultate. Rezultatul s-ar putea sa ne surprinda!
