Guvernul lui Andres Manuel Lopez Obrador a rezervat 94 de miliarde de pesos din bugetul 2019 si 2020 pentru plata datoriei Fobaproa.
Acea suma este de aproape trei ori mai mare decat cea alocata in acest scop in primii doi ani ai ultimei administratii si este, de asemenea, cea mai mare suma semestriala dintr-un deceniu.
➡️ Generatiile viitoare vor plati pentru efectele crizei Covid-19: WEF
Institutul pentru Protectia Economiilor Bancare (IPAB) a primit anul trecut 51,3 miliarde de pesos si 43,3 miliarde de pesos anul acesta pentru a indeplini angajamentele luate de Stat in urma cu mai bine de doua decenii de a salva bancile.
Cifrele oficiale arata ca datoria Fobaproa a incheiat anul 2019 la un nivel record de un trilion 62 mii 447 milioane de pesos, dublu fata de datoria initiala de 552 mii de milioane de pesos.
Aceasta inseamna ca in 1998, fiecare dintre cei 96,1 milioane de mexicani datora cinci mii 420 de pesos pentru salvarea bancilor pe care le-a intreprins guvernul federal. Astazi, cu 127,8 milioane de locuitori in tara, datoria pe cap de locuitor este de opt mii 313 de pesos.
La finele anului trecut, pasivele Fobaproa constituiau 10,8 la suta din costul financiar al Sectorului Public Federal, adica datoria totala a tarii.
Suma pe care guvernul a alocat-o pentru plata Fobaproa a mers practic la plata dobanzii si din acest motiv suma continua sa creasca, explica Leticia Armenta, profesor de cercetare la Tec de Monterrey.
Ca si in cazul unui card de credit, spune el, daca este platita doar o parte din datorie, aceasta continua sa genereze dobanda care se acumuleaza pana cand datoria poate fi mai mare decat datoria initiala.
„Singura modalitate de a reduce aceasta datorie ar fi prin alocarea unei parti mai mari a resurselor astfel incat sa fie acoperit nu doar conceptul de dobanda, ci si capitalul, sau prin plata integrala a acestuia”. Desigur, Armenta recunoaste, intr-o tara cu atatea lipsuri, acest lucru este imposibil.
In martie 1998, presedintele de atunci Ernesto Zedillo a notificat Congresului existenta unei datorii de 552 de miliarde de pesos ca urmare a salvarii bancii si a propus transformarea acesteia in datorie publica.
Presedintele Andres Manuel Lopez Obrador calculeaza ca ar putea fi in 2070 cand datoria va fi achitata, dar cercetatorul de la Tec de Monterrey considera ca aceasta proiectie se bazeaza pe conditii precum sumele care urmeaza sa fie dedicate si ratele dobanzilor, care sunt variabile.
In plus, el a amintit ca, ca urmare a securitizarii datoriei la inceputul acestui secol, aceasta a fost conditionata de situatia pietei.
In iulie 2004, consiliul de conducere al IPAB si bancile aderente la Programul de capitalizare si achizitie de portofoliu au convenit sa schimbe biletele la ordin Fobaproa cu Obligatiuni de protectie a economiilor, care de atunci pot fi achizitionate de investitori, companii, firme de brokeraj sau orice agent financiar.
Guvernul lui Andres Manuel Lopez Obrador a rezervat 94 de miliarde de pesos din bugetul 2019 si 2020 pentru plata datoriei Fobaproa.
Acea suma este de aproape trei ori mai mare decat cea alocata in acest scop in primii doi ani ai ultimei administratii si este, de asemenea, cea mai mare suma semestriala dintr-un deceniu.
➡️ Generatiile viitoare vor plati pentru efectele crizei Covid-19: WEF
Institutul pentru Protectia Economiilor Bancare (IPAB) a primit anul trecut 51,3 miliarde de pesos si 43,3 miliarde de pesos anul acesta pentru a indeplini angajamentele luate de Stat in urma cu mai bine de doua decenii de a salva bancile.
Cifrele oficiale arata ca datoria Fobaproa a incheiat anul 2019 la un nivel record de un trilion 62 mii 447 milioane de pesos, dublu fata de datoria initiala de 552 mii de milioane de pesos.
Aceasta inseamna ca in 1998, fiecare dintre cei 96,1 milioane de mexicani datora cinci mii 420 de pesos pentru salvarea bancilor pe care le-a intreprins guvernul federal. Astazi, cu 127,8 milioane de locuitori in tara, datoria pe cap de locuitor este de opt mii 313 de pesos.
La finele anului trecut, pasivele Fobaproa constituiau 10,8 la suta din costul financiar al Sectorului Public Federal, adica datoria totala a tarii.
Suma pe care guvernul a alocat-o pentru plata Fobaproa a mers practic la plata dobanzii si din acest motiv suma continua sa creasca, explica Leticia Armenta, profesor de cercetare la Tec de Monterrey.
Ca si in cazul unui card de credit, spune el, daca este platita doar o parte din datorie, aceasta continua sa genereze dobanda care se acumuleaza pana cand datoria poate fi mai mare decat datoria initiala.
„Singura modalitate de a reduce aceasta datorie ar fi prin alocarea unei parti mai mari a resurselor astfel incat sa fie acoperit nu doar conceptul de dobanda, ci si capitalul, sau prin plata integrala a acestuia”. Desigur, Armenta recunoaste, intr-o tara cu atatea lipsuri, acest lucru este imposibil.
In martie 1998, presedintele de atunci Ernesto Zedillo a notificat Congresului existenta unei datorii de 552 de miliarde de pesos ca urmare a salvarii bancii si a propus transformarea acesteia in datorie publica.
Presedintele Andres Manuel Lopez Obrador calculeaza ca ar putea fi in 2070 cand datoria va fi achitata, dar cercetatorul de la Tec de Monterrey considera ca aceasta proiectie se bazeaza pe conditii precum sumele care urmeaza sa fie dedicate si ratele dobanzilor, care sunt variabile.
In plus, el a amintit ca, ca urmare a securitizarii datoriei la inceputul acestui secol, aceasta a fost conditionata de situatia pietei.
In iulie 2004, consiliul de conducere al IPAB si bancile aderente la Programul de capitalizare si achizitie de portofoliu au convenit sa schimbe biletele la ordin Fobaproa cu Obligatiuni de protectie a economiilor, care de atunci pot fi achizitionate de investitori, companii, firme de brokeraj sau orice agent financiar.
