Alegerile prezidentiale din noiembrie ar putea fi peste noua luni, dar Europa incearca deja sa se dovedeasca Trump, au declarat oficiali temandu-se ce ar putea insemna un al doilea mandat pentru republican pentru cei mai apropiati aliati ai Americii. In primii sai patru ani, fostul presedinte Donald Trump i-a socat pe europeni, schimband echilibrul transatlantic pe care s-a construit lumea occidentala postbelica. Principala lor preocupare este ca un Trump reales s-ar dubla – stopand ajutorul Ucrainei si incalcand promisiunea Washingtonului de a-si apara partenerii NATO – pentru a-i lasa mai vulnerabili la atacul Rusiei.
„Daca Trump ar fi reales, ne-am confrunta cu o situatie in Europa care nu a mai avut loc de la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial”, a declarat Norbert Rottgen, un veteran deputat german si fost presedinte al comisiei pentru afaceri externe a Bundestag-ului. „Europa ar trebui sa-si sustina propria securitate intr-un mod fara precedent”.
Paradoxul este ca multi dintre acesti critici, desi insulta tacticile, retorica si motivele lui Trump, sunt de fapt de acord cu punctul sau central: Europa a depins prea mult timp de puterea militara si influenta geopolitica a Statelor Unite. Perspectiva ca Trump sa revina la Casa Alba nu a facut decat sa dea o noua urgenta celor care conduc acest efort, in special in lumina indicatiilor recente ca ar putea fi fericit sa-i lase frau liber presedintelui rus Vladimir Putin pentru a actiona agresiv in tara si in strainatate.
Cu toate acestea, Europa este departe de a fi unita, cu o crestere asteptata de extrema-dreapta la alegerile din iunie conduse de partide nationaliste care impartasesc scepticismul lui Trump privind Ucraina. De cealalta parte a culoarului, cei care doresc sa intareasca apararea Europei stiu ca ar fi un proces costisitor, complex si indelungat – de aici dezbaterea acerba care se desfasoara in prezent asupra modului in care se poate face acest lucru.
„Nimic nu ar trebui sa fie exclus pentru a spori suveranitatea Europei in fata unui posibil al doilea mandat al lui Trump”, a declarat Valerie Hayer, un deputat senior al Parlamentului European din Franta.
„Europa s-a bazat prea mult timp pe SUA pentru a-si asigura securitatea”, a spus Hayer, care conduce grupul Renew Europe si este principalul parlamentar al presedintelui francez Emmanuel Macron la Bruxelles. „Este timpul ca Europa sa-si imbunatateasca propriile capacitati de descurajare si sa-si ia securitatea in propriile maini”.
Multi aici cred ca Trump ar fi protectionist din punct de vedere economic si poate chiar ar lansa noi razboaie comerciale impotriva Europei. Dar, de departe, principala lor preocupare este apararea – si anume impotriva Rusiei.
Economia Europei o depaseste pe cea a Moscovei, dar de la Razboiul Rece s-a bazat pe SUA pentru apararea impotriva Kremlinului. Cele doua puteri nucleare ale sale, Regatul Unit si Franta, au arsenale relativ mici si netestate, ilustrat de revelatia din aceasta saptamana ca Marea Britanie a avut recent o lansare de test esuata a submarinului nuclear. Intre timp, fortele conventionale ale Europei ar oferi putina protectie intr-un razboi terestru la scara larga fara sprijinul american.
Aliatii NATO ai Washingtonului au crescut in ultimii ani cheltuielile pentru aparare, stimulati de invazia Ucrainei de catre Putin. Insa ultimatumul direct al lui Trump catre NATO – platiti mai mult sau nu v-am proteja – i-a convins pe multi de pe continent ca trebuie sa accelereze si sa coordoneze productia si furnizarea de arme.
Jason Miller, un consilier principal al lui Trump, a criticat situatia lui Biden in Europa si a spus ca presedintele a prezidat „moartea si distrugerea” pe continent.
„Presedintele Trump i-a convins pe aliatii nostri sa-si mareasca cheltuielile NATO, cerandu-le sa plateasca, dar Joe Biden a revenit sa-i lase sa profite de contribuabilul american”, a spus el intr-o declaratie scrisa. „Cand nu va platiti cheltuielile pentru aparare. , nu poti fi surprins ca primesti mai mult razboi.”
Fostul presedinte poate avea mintile concentrate, dar nu este singura cauza a socotelilor pe care le sufera liderii europeni.
Multi din Europa recunosc ca, chiar daca presedintele Joe Biden va castiga in noiembrie, ideile izolationiste pe care Trump le-a popularizat printre unii republicani nu vor disparea. Liderii si oficialii europeni se izoleaza, in acest sens, nu atat de o potentiala administratie Trump, cat de o noua normalitate in relatiile transatlantice.
Liderii se confrunta, de asemenea, cu un sprijin echivoc in randul poporului european insisi atunci cand vine vorba de sprijinul pentru Ucraina. In prezent, mai multi oameni sustin o pace negociata cu Rusia decat anul trecut, potrivit unui sondaj efectuat in ianuarie, realizat de think tank-ul Consiliului European pentru Relatii Externe, a 17.000 de persoane din 12 tari.
Alegerile iminente „sunt un semnal de alarma” pentru Europa, a declarat Dominic Grieve, un fost deputat britanic de rang inalt, care pana in 2019 a prezidat Comisia parlamentara de informatii si securitate a tarii. Dar „oricine va castiga urmatoarele alegeri prezidentiale in State, cred ca scrierile sunt pe zid pentru nivelurile anterioare de interes al SUA in Europa”, a spus Grieve, fost deputat al Partidului Conservator de guvernamant.
Aceasta ar insemna o reordonare drastica a relatiei transatlantice care a existat de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Presedintii de la Harry Truman la Barack Obama au cerut intr-adevar Europei sa mareasca cheltuielile militare. Dar nimeni nu s-a apropiat de quid-pro quo-ul lui Trump privind cheltuielile.
Luptele militare ale Ucrainei impotriva Rusiei au coincis cu o diminuare a sprijinului pentru Kiev in intreaga Europa, potrivit sondajului din ianuarie realizat de think tank-ul Consiliului European pentru Relatii Externe, cu mai multi oameni sustinand acum o pace negociata cu Rusia.
Criticii lui Trump se intreaba daca el doreste cu adevarat sa consolideze NATO, o alianta pe care a criticat-o de zeci de ani, sau daca foloseste doar argumentul cheltuielilor ca scuza pentru a-l ridica. Oricum, membrii europeni ai NATO spun ca sentimentul, indiferent de motiv, este un motiv suficient pentru a actiona.
„Va trebui sa crestem eficienta armatelor noastre, va trebui sa ne reorganizam si sa ne extindem capacitatile de aparare industriala, iar acest lucru nu va merge peste noapte, ar dura timp”, Rottgen, parlamentarul german, care a fost membru al fostului cancelar. cabinetul Angelei Merkel.
Rottgen este printre cei care spun ca nu se face destul.
Dar UE spune ca incearca. Luna viitoare, blocul va lansa Strategia industriala europeana de aparare, un plan maret pentru cooperarea celor 27 de state membre in ceea ce priveste fabricarea si distribuirea de arme.
Presedintele european Ursula von der Leyen a cautat sa considere aceste incercari de reforme complementare cooperarii SUA – mai degraba decat o polita de asigurare pentru absenta acesteia.
„Europa trebuie sa-si intensifice baza industriala”, a spus ea intr-un panel la Conferinta de Securitate de la Munchen. „Sunt un transatlanticist convins si, in acelasi timp, trebuie sa construim o Europa puternica si asta merge mana in mana.”
In ciuda acestor zgomote diplomatice, potentiala a doua venire a lui Trump se profileaza fara indoiala.
Aliatii sai republicani din Congres au oprit deja ajutorul acordat Ucrainei, lasand-o vulnerabila in fata masinii de razboi a Moscovei. Europa a incercat sa accelereze, dar rezultatele de pana acum nu au fost promitatoare. In ianuarie, Uniunea Europeana a recunoscut ca a reusit sa-si indeplineasca doar jumatate din promisiunea de a trimite 1 milion de obuze de artilerie in Ucraina.
Dincolo de Ucraina, atat oficialii danezi, cat si cei din Estonia au tras in acest an un semnal de alarma cu privire la capacitatea si chiar intentia Rusiei de a ataca un membru NATO in urmatorul deceniu. Rusia este de asteptat sa produca 3,5 milioane de unitati de munitie de artilerie in acest an, potrivit estimarilor estoniene. In schimb, se asteapta ca Europa sa poata produce aproximativ 1,4 milioane de obuze pana la sfarsitul anului.
Prin urmare, pentru acesti membri NATO, Trump submineaza alianta chiar in momentul in care ar putea fi nevoiti sa apeleze la clauza sa de aparare reciproca de la articolul 5, „tot pentru unu si unul pentru toti”.
Ministrul german de externe Annalena Baerbock a explicat dependenta Europei de alianta in timpul unui interviu acordat NBC News la Conferinta de securitate de la Munchen.
Intrebat despre amenintarea fostului presedinte, Baerbock a spus ca NATO „este asigurarea noastra de viata” – nu numai pentru Europa, ci si pentru Washington. Fara a-l numi direct pe Trump, ea a adaugat ca „fiecare persoana din lume, in special in democratiile liberale, intelege ca acesta este momentul in care trebuie sa arati unde stai pentru libertate pentru pace si securitate”.
Ea a spus ca NATO si UE sunt „mai puternice ca niciodata”. Dar nu toti la Munchen au fost atat de optimisti.
„Am intarziat deja”, a spus Rottgen, principalul parlamentar german, despre planurile Europei de protectie impotriva Trump. „Dar este mai bine sa incepi mai tarziu decat deloc”, a spus el, pentru ca „consecintele realegerii lui Trump ar afecta Europa in cel mai impactant si periculos mod”.