Rashidat Hamza este in disperare. Toti, cu exceptia unuia dintre cei sase copii ai ei, se numara printre cei aproape 300 de elevi rapiti de la scoala lor din nord-vestul Nigeriei, plini de extremisti islamici si bande armate. Au trecut mai bine de doua zile dupa ce copiii ei – cu varste cuprinse intre 7 si 18 ani – au mers la scoala in orasul indepartat Kuriga din statul Kaduna doar pentru a fi rapiti de oameni inarmati.
Autoritatile au spus ca cel putin 100 de copii cu varsta de 12 ani sau mai mici se numara printre rapitii din statul cunoscut pentru crime violente, faradelege si drumuri periculoase unde oamenii sunt rapiti in mod regulat.
„Nu stim ce sa facem, dar credem in Dumnezeu”, a spus Hamza in timpul unei vizite in oras.
Rapirea in masa din Kuriga a fost a treia din nordul Nigeria de saptamana trecuta; un grup de barbati inarmati a rapit 15 copii de la o scoala dintr-un alt stat din nord-vest, Sokoto, inainte de zorii zilei de sambata, iar cu cateva zile mai devreme 200 de persoane, majoritatea femei si copii stramuti din cauza conflictului, au fost rapite in nord-estul statului Borno.
Rapirile sunt o amintire clara a crizei de securitate care afecteaza cea mai populata tara din Africa.
Niciun grup nu si-a revendicat responsabilitatea pentru niciuna dintre rapirile recente. Dar extremistii islamici care duc o insurgenta in nord-est sunt suspectati ca au comis rapirea in Borno. Localnicii dau vina pentru rapirile scolilor pe pastorii care sunt in conflict cu comunitatile stabilite.
Nu este prima data cand un student care rapeste in Nigeria socheaza lumea. In 2014, extremistii islamici au rapit peste 200 de scolari din Chibok din Borno, declansand campania globala #BringBackOurGirls pe retelele sociale. Un deceniu mai tarziu, cel putin 1.400 de elevi nigerieni au fost pana acum rapiti din scolile lor in circumstante similare. Unele sunt inca tinute captive, inclusiv aproape 100 dintre fetele Chibok.
Reamintindu-si rapirea de joi, Nura Ahmad, o profesoara, a spus AP ca elevii tocmai se instalau in salile de clasa de la scoala primara si secundara guvernamentala cand barbatii inarmati „au venit in zeci, mergand pe biciclete si tragand sporadic”.
Scoala primara si gimnaziala LEA, una dintre putinele unitati de invatamant din aceasta zona, se afla langa drum chiar la intrarea in oras, ascunsa in mijlocul padurilor si al savanei. Chiar si cu acoperisul in descompunere si peretii daramati, le-a dat parintilor speranta pentru un viitor mai bun pentru copiii lor.
„Au inconjurat scoala si au blocat toate pasajele… si drumurile” pentru a preveni venirea ajutorului inainte de a rapi copiii in mai putin de cinci minute, a spus Ahmad.
Abdullahi Usman, in varsta de paisprezece ani, a infruntat impuscaturile pentru a scapa de rapitori.
„Cei care au refuzat sa se miste repede au fost fie fortati sa urce pe motociclete, fie amenintati de focuri de arma trase in aer”, a spus Abdullahi. „Banditii strigau: Du-te! Merge! Merge!” el a spus.
Politia si soldatii nigerieni s-au indreptat vineri in paduri pentru a-i cauta pe copiii disparuti, dar pieptanarea intinderilor impadurite din nord-vestul Nigeria ar putea dura saptamani, au spus observatorii.
„De cand s-a intamplat asta, creierul meu a fost incurcat”, a spus Shehu Lawal, tatal unui baiat de 13 ani care se numara printre cei rapiti.
„Copilul meu nici macar nu a mancat micul dejun inainte de a pleca. Mama lui a lesinat (dupa ce a auzit vestea)”, a spus el.
Unii sateni precum Lawan Yaro, ai carui cinci nepoti se numara printre cei rapiti, spun ca sperantele lor se sting deja.
Oamenii sunt obisnuiti cu insecuritatea regiunii, „dar niciodata nu a fost in acest fel”, a spus el.
„Plangem, cautam ajutor de la guvern si de la Dumnezeu, dar oamenii inarmati vor decide sa aduca copiii inapoi”, a spus Yaro. „Dumnezeu ne va ajuta.”
Dar scolile nu sunt singurele tinte.
Peste 3.500 de persoane au fost rapite in Nigeria in ultimul an, potrivit Proiectului de date privind locatia si evenimentele conflictului armat. Unii au fost chiar rapiti din casele lor din capitala Abuja. Anul trecut, presedintele Bola Tinubu a preluat mandatul dupa ce a facut campanie cu succes pe promisiunea de a intari securitatea si de a opri rapirile.
Expertii spun ca este usor sa faci contrabanda cu arme, folosite in rapiri, peste frontierele prost supravegheate ale Nigeriei. Mai mult de jumatate din granita sa de 1.500 de kilometri (932 mile) cu Niger, de exemplu, se intinde in nord-vest. Desi in cea mai mare parte este acoperita de savane impadurite, regiunea are, de asemenea, vaste paduri neguvernate si neocupate, unde bandele organizate isi ascund si isi pastreaza victimele rapirii.
In 2022, parlamentarii au adoptat un proiect de lege pentru a sanctiona platile de rascumparare, dar rapitorii nigerieni sunt cunoscuti pentru brutalitatea lor, fortand multe familii sa cedeze cererilor lor.
Armata Nigeriei continua sa efectueze raiduri aeriene si operatiuni militare speciale in regiune, precum si sa raspunda la zonele de criza din intreaga tara, dar este obosita de insurgenta islamista de 14 ani din nord-est. De asemenea, bandele armate continua sa se inmulteasca in regiune, unde multi sunt saraci si lucreaza adesea cu extremisti, cautand sa-si extinda operatiunile.
Armata a spus anterior ca uneori victimele rapirii erau folosite ca „scuturi umane” pentru a preveni bombardamentele aeriene ale padurilor unde se ascund rapitorii lor.
Bandele „isi adapteaza strategiile si se consolideaza in nord-vest prin extorcare”, a spus James Barnett, cercetator specializat in Africa de Vest la Institutul Hudson din SUA.
„Mentalitatea lor este ca ar trebui sa li se lase frau liber sa faca ce le place in nord-vest si ca, daca statul ii provoaca, direct sau indirect, ei vor trebui sa raspunda si sa-si arate puterea”, a spus Barnett.
Peste o duzina de puncte de control si camioane militare imprastie acum drumul periculos de 55 de mile (89 de kilometri) care merge de la orasul Kuriga la orasul Kaduna. Dar soldatii vor fi redistribuiti in curand in alta parte, in functie de nevoile de securitate.
Oamenii din Kuriga nu pot decat sa spere ca copiii lor sa fie inapoiati nevatamati si sa ramana siguranta pe care o simt acum cu prezenta personalului militar.
Hamza, mama ai carei cinci copii au fost rapiti, spera ca guvernul ii va aresta pe rapitori si ii va intoarce pe studenti. „Oamenii inarmati nu ne permit sa avem pace.”
