Guvernele care isi asuma puterea dupa alegerile din intreaga lume din acest an vor avea aceleasi obligatii climatice ca si predecesorii lor, a avertizat seful summit-ului ONU privind clima din acest an. Cop29 va avea loc in Azerbaidjan, aproape de sfarsitul unui an crucial in care majoritatea populatiei globale – din Marea Britanie, UE si SUA pana in India si Rusia – se va indrepta catre urne. Alegerile prezidentiale din SUA, probabil ca vor fi o lupta acerba cu clima, o problema cheie, iar Cop29 va avea loc cateva zile mai tarziu, in capitala Azerbaidjana, Baku.
Chiar daca se vor forma noi administratii, acestea se vor confrunta cu aceeasi nevoie de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera si de a aborda incalzirea globala, a declarat viitorul presedinte al Cop29, Mukhtar Babayev.
„Nu cred ca nicio alegere va schimba politica oricarei tari de a avansa in consolidarea acestor probleme [cu privire la clima]”, a spus Babayev pentru The Guardian in primul sau interviu important de la numirea sa in ianuarie. „De aceea, tinta noastra este sa folosim orice sansa, orice comunicare, cu aceste tari pentru a duce acest proces la rezultate pozitive si rezultate pozitive.”
Guvernele viitoare de orice tip ar trebui sa faca fata in continuare realitatii crizei climatice, a spus el, iar presedintia Azerbaidjanului le va tine la angajamentele lor. „Cred ca toate tarile isi vor respecta obligatiile si vom merge in aceasta directie”, a spus el. „Sunt optimist. Vom face totul si vom face tot posibilul pentru a [asigura] ca toate tarile se misca in aceasta directie.”
Mentionand ca alegerile au loc in multe tari, Babayev a refuzat sa evidentieze anumite state, dar a recunoscut ca alegerile din SUA au fost „un proces foarte interesant”.
El a spus: „Pana la sfarsitul acestui an, vom lucra cu actuala administratie. Si cred ca avem o sansa foarte buna, sa invitam toti participantii la Baku pentru a discuta agenda. Lucram cu administratia actuala a SUA pentru a dezvolta cel putin agenda de lucru impreuna, pentru a atinge tintele impreuna.”
Azerbaidjanul este un producator de petrol din anii 1840 si este unul dintre cei mai importanti furnizori de combustibili fosili din lume. Petrolul si gazele reprezinta 92% din exporturile tarii, conform datelor SUA, si aproximativ doua treimi din bugetul de stat, iar tara intentioneaza sa-si creasca productia de gaze cu o treime in urmatorul deceniu.
Babayev a spus ca guvernul se indreapta spre decarbonizarea economiei, stimuland energia regenerabila si cautand o tranzitie de la combustibilii fosili. Se asteapta ca productia de petrol sa se reduca, a spus el, dar productia de gaze va trebui sa creasca pentru a satisface cerintele UE, care de la invazia Ucrainei a cautat sa gaseasca surse de gaz pentru a le inlocui pe cele pe care le primea din Rusia.
„Trebuie sa livram [gaz] pe piata europeana, din cauza unei cereri mari din partea UE. Am adoptat deja un program pentru a livra mai mult gaz. Dar programul este sa investim toate aceste venituri, sau cel putin sa luam in considerare modul in care este posibil sa investim aceste venituri, sa transformam economia intr-o directie verde”, a spus el.
El a evidentiat, de asemenea, eforturile tarii de decarbonizare, cu obiectivul de a trece de la 98% combustibili fosili in mixul sau energetic la 30% surse regenerabile pana in 2030. „Azerbaijanul este liderul din regiune in investitii in energie alternativa. [Este] intentia Azerbaidjanului de a intoarce economia noastra catre directii verzi. Deja, o multime de programe au fost adoptate de guvernul nostru [in urmarirea acestei agende de crestere verde]”, a spus Babayev.
Printre acestea, Azerbaidjanul exploreaza eolianul offshore in Marea Caspica si lucreaza la planuri de export de energie verde sub Marea Neagra catre Ungaria si Romania.
Organizarea unui summit al Politiei intr-o tara atat de dependenta de combustibili fosili este controversata, iar Azerbaidjanul a fost o alegere intarziata de gazduit. La Cop28, unde a fost luata decizia, Rusia a blocat eventualele oferte din partea statelor est-europene de a gazdui, dar a decis sa nu stea in calea eventualei oferte a Azerbaidjanului.
Babayev, care a scris si un articol de opinie pentru The Guardian, a subliniat sprijinul Armeniei, cu care azerbaiianul a fost in conflict pentru teritoriul disputat inca de dinainte de prabusirea Uniunii Sovietice si pana la capitularea regiunii separatiste Nagorno-Karabah dupa o ofensiva militara a Azerbaidjanului in septembrie anul trecut.
„Azerbaijanul poate juca rolul de punte intre nord si sud [global] si intre est si vest”, a promis el. Acest lucru ar fi ajutat, a adaugat el, de adoptarea oficiala a unui sistem „troici” de catre ONU, prin care gazdele anterioare – Emiratele Arabe Unite, care a gazduit Cop28 la Dubai in decembrie anul trecut, si detine in continuare presedintia discutiilor pana in inceputul Cop29 – iar gazdele Cop30, Brazilia, isi vor coordona activitatea in cadrul negocierilor.
La Cop29, una dintre problemele cheie este probabil sa fie finantarea climatica, deoarece tarile sarace se lupta sa gaseasca finantarea de care au nevoie pentru a investi in energie curata si a se indeparta de combustibilii fosili.
Babayev a cerut sectorului privat sa intensifice finantarea pentru o tranzitie ecologica in lumea in curs de dezvoltare, precum si bancilor finantate din fonduri publice, cum ar fi Banca Mondiala. „Sarcina noastra este sa invitam cat mai mult posibil sectorul privat pentru finantarea schimbarilor climatice – este o sursa foarte buna pentru noi initiative, noi formate, noi mecanisme de finantare”, a spus el.
Cop29 va avea loc la sfarsitul a ceea ce probabil va fi inca un an de temperaturi record in intreaga lume. Luna trecuta a marcat pentru prima data cand temperaturile medii globale pentru un an intreg au depasit pragul stiintific vital de 1,5 C peste nivelurile preindustriale.
Un an de astfel de inaltimi nu este suficient pentru a anula Acordul de la Paris, conform caruia tarile aspira sa mentina temperaturi in limita de 1,5 C, dar oamenii de stiinta sunt din ce in ce mai pesimisti, deoarece emisiile globale nu au inceput inca sa scada asa cum trebuie si rapid.
Babayev a insistat ca obiectivul 1.5C trebuie sa fie in continuare punctul central al conventiei-cadru a ONU privind discutiile privind schimbarile climatice. „Trebuie sa ne consolidam eforturile la 1,5°C”, a spus el.
„Nu sunt pesimist in aceasta problema. Trebuie sa trecem la tinta si la implementarea programului [de reducere a emisiilor globale]. Daca incepem actiunea, incepem implementarea acordurilor incheiate la Politisti anteriori, avem o sansa. Vom face tot posibilul.”
