Statele Unite ale Europei risca sa se nasca dintr-un „viol constitutional”

Categories ExternePosted on

Cei ce se opun socializarii datoriilor suverane in Europa si salvarii colective a PIIGS sustin ca acestea contravin atat tratatelor UE, cat si legii fundamentale a Germaniei

Miercuri, 12 septembrie, adica peste doua zile, Curtea Constitutionala Federala a Germaniei va da poate cel mai important verdict din istoria sa, de care depinde existenta insasi a monedei unice europene, precum si viitorul Uniunii Europene. Cei 8 judecatori ai Curtii se vor pronunta asupra constitutionalitatii infiintarii Mecanismului European de Stabilitate (European Stability Mechanism – ESM), institutia destinata salvarii financiare colective, prin contributia tuturor tarilor zonei euro, a statelor cu probleme fiscale si de indatorare din uniunea monetara.

Daca judecatorii constitutionali germani vor da unda verde ESM, Europa ar face un pas decisiv catre fondarea Statelor Unite ale Europei, proiect atat de drag eurocratilor, printre care presedintele roman Traian Basescu. Riscul este insa acela de a se sacrifica valori despre care aceeasi clasa politica europeana sustine ca le tine la mare pret: statul de drept, respectul fata de legi si justitie, vointa suverana a alegatorilor.

„Dictatorul Germaniei”

Fara precedent in Germania, mai multi oficiali apartinand coalitiei de dreapta conduse de cancelarul Angela Merkel nu au ezitat sa-si dea cu parerea si sa se antepronunte in privinta verdicului de miercuri al Curtii Constitutionale Federale, declarandu-se siguri ca aceasta va decide in favoarea infiintarii ESM. „Sunt sigur ca Curtea nu va bloca tratatul fiscal si infiintarea ESM. Am examinat cu atentie aceste chestiuni si nu vad nici un fel de problema cu constitutia noastra germana”, a declarat, saptamana trecuta, ministrul german de Finante, Wolfgang Schauble.

Pozitia lui Schauble a fost intarita de unul dintre lideri grupului parlamentar al Uniunii Crestin Democrate a cancelarului Merkel, Michael Fuchs, care a spus ca este convins ca infiintarea ESM va fi aprobata de Curte, care va pune cel mult cateva conditii politicienilor in aceasta privinta. Este pentru prima oara cand politicienii germani isi permit sa comenteze in public decizii viitoare ale Curtii Constitutionale, una dintre cele mai respectate institutii din Germania, infiintata in 1951 cu scopul declarat de a impiedica orice posibilitate de revenire la un regim de tipul celui nazist.

Atitudinea coalitiei de guvernare de la Berlin este explicabila prin aceea ca infiintarea ESM, laolalta cu aprobarea pactului european de disciplina fiscala, este vazuta de elitele UE ca fiind, practic, singura modalitate in care uniunea monetara europeana isi poate prezerva status-quo-ul, prin evitarea defaulturilor suveran ale statelor cu probleme bugetare si de indatorare. Defaulturi care ar afecta grav inclusiv cea mai puternica economie a Europei, cea a Germaniei, puternic expusa fata de statele PIIGS atat pe canalul comercial, cat si pe cel bancar.

Ultima oara cand un guvern german si-a permis sa faca comentarii despre Curtea Constitutionala (insa nu in public) a fost in 1953, cand aceasta trebuia sa se pronunte asupra constitutionalitatii primelor tratate de integrare europeana, care au dus, dupa mai multe decenii, la aparitia UE. La o intalnire cu usile inchise a conducerii Uniunii Crestin Democrate, cancelarul Konrad Adenauer, un sustinator fervent al integrarii, a declarat ca „Curtea Constitutionala este dictatorul Germaniei, insa nu e mare lucru de facut in aceasta privinta”.

Colectivizarea datoriilor suverane europene

Potrivit tratatului sau de infiintare, ESM va fi capitalizat prin contributii financiare ale fiecaruia din statele zonei euro. Contributiile vor fi proportionale cu ponderea fiecaruia in PIB-ul zonei euro, astfel incat, ca de obicei, Germania va suporta partea leului, respectiv peste 27%. Ulterior, ESM se va imprumuta la randul sau de pe pietele financiare, iar expunerea maxima proiectata a putea fi asumata de catre institutie este de 700 miliarde euro, din care Germaniei i-ar reveni, proportional, o sarcina potentiala de circa 190 miliarde euro.

Pe scurt, si fara prea multe detalii tehnice, planul este ca statele aflate la ananghie din punct de vedere fiscal-bugetar si carora pietele le impun, in consecinta, dobanzi prohibitive la titlurile lor de stat ar urma sa ceara ajutorul ESM, care va functiona ca un Fond Monetar European. Ajutorul va fi acordat doar in urma acceptarii unor conditii economice si politice, adica a unor cedari de suveranitate, la fel ca la imprumuturile FMI.

Dupa semnarea unui memorandum tehnic, ESM ar urma sa isi foloseasca resursele pentru a cumpara obligatiunile statelor cu probleme direct de pe piata primara, iar Banca Centrala Europeana (BCE) ar interveni ulterior prin achizitii pe pietele secundare, in scopul reducerii, stabilizarii si tinerii sub control a costurilor de imprumut ale respectivelor tari.

Ce spun contestatarii

Sesizarile de neconstitutionalitate la adresa infiintarii ESM asupra carora Curtea urmeaza sa se pronunte sunt extrem de numeroase si vin din intreg spectrul politic si social german. Au depus plangeri atat politicieni de stanga, cat si de dreapta, inclusiv disidenti din partidul Angelei Merkel. Alte contestatii vin din mediul academic, de la o serie de economisti germani reputati, iar peste toate acestea vin nu mai putin de 37.000 de plangeri individuale adresate de cetateni germani „de rand”, satui sa mai suporte, din postura de contribuabili, salvarea financiara a statelor din sudul zonei euro.

Se incalca legi europene si nationale

Principala obiectie este aceea ca ESM incalca acea prevedere din Tratatul de la Maastricht potrivit careia este interzis bailout-ul statelor cu probleme financiare din zona euro, ca si colectivizarea directa sau indirecta a datoriilor suverane in interiorul uniunii monetare. Direct legat de acest aspect, contestatarii arata ca infiintarea ESM si angajamentele pe care si le-ar asuma direct Germania ar incalca suveranitatea bugetara a acesteia, respectiv dreptul constitutional al statului german de a dispune de propriile resurse potrivit vointei cetatenilor sai.

Aceste argumente au fost avansate, fara succes, si la contestarea, in 2010, a bailout-ului Greciei. Cei care se opun ESM arata ca nici atunci, nici acum, nu s-a produs vreo dovada concreta cum ca incalcarea normelor citate ar fi fost justificata de o situatie de o extrema gravitate, care nu putea fi prevazuta in momentul ratificarii Tratatului de la Maastricht.

Iresponsabilitate si lipsa de transparenta

O alta problema ridicata este aceea ca reprezentantul Germaniei (ca si toti ceilalti) in organul decizional al ESM ar urma sa fie obligat la totala confidentialitate, ceea ce l-ar impiedica pe acesta sa dea socoteala in fata reprezentantilor electoratului din Germania, adica a Parlamentului. Mai mult, toti membrii organului decizional al ESM ar beneficia de totala imunitate si nu vor putea fi trasi la raspundere in justitie pentru deciziile si actele lor.

Alte obiectii se leaga de aspecte mai tehnice. Cum ar fi, de exemplu, acela ca, in caz ca anumite state din zona euro (cum ar fi in prezent Grecia, Portugalia, Irlanda si, probabil, Spania) nu vor mai avea solvabilitatea necesara pentru a-si asuma partea care le revine din expunerea ESM, statele solvabile vor trebui sa intervina in compensatie. Ceea ce ar putea duce, la limita, la un scenariu posibil in care „actionarul” principal al ESM, Germania, sa fie nevoit sa salveze pe cheltuiala sa (respectiv a contribuabililor sai) intreaga zona euro.

Cetatenii ar trebui sa aiba ultimul cuvant

Sustinatorii ESM – adica, intr-un fel sau altul, intreaga elita eurocrata – se tem cel mai mult de eventualitatea in care infiintarea acestui mecanism de colectivizare a datoriilor suverane ar ajunge sa depinda direct de vointa cetatenilor, exprimata prin referendum. Asta pentru ca, cel putin in statele puternice din nordul Europei, si in primul rand in Germania, euroscepticismul se afla la cote maxime printre alegatori, din motive evidente. Si, in consecinta, este greu de crezut ca un astfel de referendum ar trece.

In cazul particular al Germaniei, lucrurile sunt in mod deosebit dificile, modificarea Constitutiei nationale fiind ceva extrem de complicat, inclusiv prin referendum. Constituanta germana postbelica a legiferat in mod intentionat pentru a face acest lucru cat mai greu cu putinta, printre altele si din cauza unor precedente nefaste.

Cel mai notoriu dintre acestea, care este si principala cauza a „alergiei” sistemului de drept din Germania fata de referendumuri, este plebiscitul popular din 1934. Atunci, aproape 85% din germanii cu drept de vot au spus „da” legiferarii posibilitatii de cumulare a functiilor de presedinte si de cancelar. La acel moment, in persoana lui Adolf Hitler.

„Curtea Constitutionala este dictatorul Germaniei, insa nu e mare lucru de facut in aceasta privinta”.
Konrad Adenauer, cancelar al Germaniei, 1953

„Sunt sigur ca Curtea Constitutionala nu va bloca tratatul fiscal si infiintarea ESM. Am examinat cu atentie aceste chestiuni si nu vad nici un fel de problema cu constitutia noastra germana”.
Wolfgang Schauble, ministru german al Finantelor, 2012

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *