Influenta climei asupra sanatatii mintale a fost considerata un mister pana nu cu mult timp in urma si multi experti au negat aceasta legatura din pura precautie; Au preferat sa taca din cauza lipsei de dovezi stiintifice. De-a lungul anilor, cercetarile s-au intensificat si acum multe dintre afirmatiile care au fost rezultatul intelepciunii populare pot fi acceptate ca fiind bune.
In opinia lui Manuel Martin Carrasco, dificultatile implicate in realizarea unor studii care au abordat problema au dus la obtinerea „rezultatelor foarte neregulate”. Principalele obstacole sunt nevoia de a avea „grupe foarte mari de populatie si marea variabilitate a conditiilor climatice ”.
Cu toate acestea, potrivit psihiatrului, „de la inceputul secolului al XXI-lea a existat o crestere semnificativa a studiilor climatice, in special legate de schimbarile climatice”. Pe de alta parte, conceptul de sanatate cuprinzatoare, care includea anterior aspecte biologice, psihologice si sociale (modelul biopsihosocial), a incorporat un aspect de mediu sau ecologic. „Mediul a inceput sa fie considerat una dintre cauzele sanatatii in general si ale sanatatii mintale in special”, rezuma el. Pe scurt , exista un consens tot mai mare cu privire la existenta „o asociere intre circumstantele climatice si sanatatea mintala ”.
Schimbari sezoniere si dispozitie
Influenta schimbarilor sezoniere asupra starii de spirit este, potrivit psihiatrului Pablo Perez Gomez, „Exista din ce in ce mai multe dovada stiintifica.” Cu toate acestea, el avertizeaza ca „mai sunt inca multe cercetari de dezvoltat”.
Paradigma acestei legaturi intre o situatie climatica specifica si sanatatea mintala ar fi asa-numita tulburare depresiva majora cu model sezonier , numita si tulburare afectiva sezoniera. „In aceasta tulburare, simptomele depresive apar in mod regulat intr-un anumit sezon al anului, in principal iarna, desi la unii oameni pot aparea primavara sau vara ”, explica psihiatru din San Juan de Dios. Se crede ca principalul factor implicat in aceasta tulburare este lumina soarelui. „De fapt, un tratament eficient este fototerapia, in care pacientul este expus in mod durabil la o sursa de lumina de o anumita intensitate”, adauga el.
Pe de alta parte, in tulburarea bipolara s-a observat ca tiparul sezonier este deosebit de frecvent, „si poate afecta un sfert dintre pacientii diagnosticati”. Ei repeta asocierea dintre aparitia episoadelor depresive toamna-iarna observate la populatia generala . Pe de alta parte a monedei, s-a observat o mai mare aparitie a episoadelor de manie si hipomanie (euforie excesiva) in primavara-vara.
Influenta luminii asupra tulburarilor de dispozitie
Lumina soarelui este unul dintre factorii meteorologici care a fost cel mai legat de bolile mintale . In acest moment, Perez recunoaste ca exista „studii care indica faptul ca exista o tendinta mai mare spre depresie la latitudini mai nordice si, de asemenea, in zonele mai reci si ploioase din aceeasi tara”. Totusi, el subliniaza ca, in studiile epidemiologice europene, „ tarile scandinave nu se remarca in mod deosebit ca tarile cu cea mai mare prevalenta a depresiei ”. Acest lucru se datoreaza faptului ca conditiile climatice „sunt unul dintre numerosii factori sociologici, populationali si institutionali care influenteaza starea de spirit”.
In alte boli psihice, precum schizofrenia, nu exista un model de sezonalitate si relatie cu lumina la fel de clar ca cel observat in tulburarile afective, desi, potrivit lui Perez, „exista studii care releva o crestere a internarilor in spital din cauza recaderilor la oameni . cu schizofrenie in perioadele cu temperaturi ridicate .”
Relatia dintre caldura si internarile in spital in psihiatrie
Legatura dintre temperaturile ridicate si spitalizarile crescute se extinde la aproape toate bolile mintale. Potrivit unui studiu publicat in 2021 in Plos One pe aproape 89.000 de internari de pacienti din cauza agravarii patologiei lor psihiatrice intre 1973 si 2017 intr-un spital din Berna (Elvetia), riscul de spitalizare a crescut liniar cu 4% pentru fiecare crestere de 10. °C in temperatura medie zilnica .
In general, temperaturile excesiv de ridicate „sunt asociate cu o deteriorare atat a sanatatii fizice, cat si a sanatatii mentale”, confirma Martin, care subliniaza ca trebuie doar sa ne uitam la cresterea mortalitatii dupa un val de caldura.
Cresterea temperaturii mediului este asociata in special cu o prezenta mai mare a simptomelor de anxietate, stres, depresie, iritabilitate… „Exista si studii care releva faptul ca temperaturile ridicate sunt legate de o crestere a ratei de sinucidere , dar in acest caz rezultatele sunt mai putin consolidata”, spune vicepresedintele Societatii Spaniole de Psihiatrie si Sanatate Mintala.
Expertul arata ca mecanismele biologice implicate in impactul temperaturilor ridicate asupra tulburarilor psihice nu sunt inca bine cunoscute . „ Unele studii sugereaza ca modificarile in termoreglarea si raspunsul neurologic la caldura pot afecta sanatatea mintala”, indica el.
Efectele frigului asupra tulburarilor mintale nu par atat de clare: „Zonele in care se inregistreaza temperaturi foarte scazute tind sa fie nepopulate sau slab locuite, iar cele mai populate orase au o traditie indelungata de expunere la frig si sunt mai adaptate”.
Pe de alta parte, caldura crescuta este o problema emergenta din cauza schimbarilor climatice, iar populatiile care se confrunta cu aceasta sunt mai putin pregatite pentru ca este un fenomen nou.
Impactul dezastrelor climatice
Evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi uraganele, cicloanele, inundatiile, incendiile sau seceta, au un impact clar asupra sanatatii mintale, dar multe dintre efectele lor apar indirect. In primul rand, sunt catastrofe care genereaza anxietate si stres post-traumatic.
„Trebuie sa tinem cont si de daunele economice care decurg din acest tip de situatie”, adauga Martin. Aceste dificultati monetare declanseaza, la randul lor, disconfort, probleme psihologice si o agravare a patologiilor psihiatrice deja consacrate.
