TTIP, sau Acordul transatlantic de comert si investitii care se negociaza intre SUA si Europa, a ajuns sa fie descris drept unul dintre cele mai bine pastrate secrete ale acestui secol. Misterele despre modul in care acest acord poate afecta companiile, lucratorii si economia in general, au fost dezvaluite in doze mici, avand in vedere nivelul de confidentialitate de care se bucura negocierile care il inconjoara. Scurgerile si o doza limitata de informatii de la organismele europene ne ofera o idee despre ce ar putea insemna pentru companiile si lucratorii din Europa si America daca TTIP ar fi continuat.
Ce este TTIP si ce vrei sa obtii cu el?
TTIP reprezinta Acordul Transatlantic de Comert si Investitii, un tratat care, asa cum am spus, este in prezent in curs de negociere intre Statele Unite si Uniunea Europeana. Obiectivul acestei aliante comerciale, potrivit celor care o promoveaza, este cresterea comertului si investitiilor intre UE si SUA pentru a crea o piata mai mare.
Nu este prima data cand se discuta despre conditiile comerciale favorabile facilitarii comertului transatlantic; In 1998, Uniunea Europeana si Statele Unite au facut o declaratie comuna privind intentia de a ajunge la un acord economic transatlantic. TTIP este punctul culminant al acestui obiectiv, care a inceput sa se contureze in 2011, odata cu crearea unui Grup de lucru la nivel inalt responsabil cu studierea reducerii obstacolelor in calea comertului dintre ambele parti. In 2013, presedintele Statelor Unite, al Consiliului European si al Comisiei Europene, a inceput oficial negocierile pentru a ajunge la acord. Cu toate acestea, nivelul de secretizare in care au fost pastrati a fost de asa natura incat a trecut aproape un an pana cand presa sa inceapa sa publice informatii. Aceasta opacitate intr-un plan de asemenea caracteristici, ascuns chiar si deputatilor insisi, a generat neincredere si un context foarte dublu in care detractorii si aparatorii isi lanseaza punctele de vedere cu privirea atenta a presei pentru a descoperi mai multe detalii despre ce inseamna asta. acord. Pana in prezent, evolutia negocierilor poate fi consultata, in unele aspecte, pe site-ul Comisiei Europene .
Teoretic, alianta comerciala a fost aparata de autoritati si marile companii ca o posibila solutie si impuls pentru a iesi din criza economica, intrucat ar trebui sa fie o alianta care sa creeze noi oportunitati economice, crearea de locuri de munca si mai multe facilitati pentru a accesa alte piete, cu o noua reglementare globala care promoveaza aceasta filozofie.
Acordul, din cate stim, este structurat in trei sectiuni cheie : acces pe piata , aspecte de reglementare si bariere fara tarife si reglementari. Ce inseamna aceste trei cai de actiune? Inseamna crearea unui acord unic care sa unifice legile si drepturile companiilor si lucratorilor din Europa si America pentru formarea unui spatiu comun de lucru si comert liber.
Deschizand interdictia spre dezbatere, acest sindicat este insa foarte greu de convenit, intrucat conditiile de care se bucura companiile si lucratorii acestora, in ceea ce priveste drepturile si obligatiile legale in Europa si in SUA sunt foarte diferite. Garantarea unui pact echilibrat inseamna ca trebuie sa existe concesii din partea ambelor teritorii.
Ce efecte pozitive si negative ar avea tratatul?
Pozitive
Ceea ce se propune este realizarea unei reglementari unice care sa contribuie la comertul liber; adica lucruri precum controalele produselor farmaceutice vor fi aceleasi in ambele teritorii, sau stabilirea unor niveluri de calitate pentru practic orice, fie ca este vorba de masini sau chiar de etichetarea produselor, astfel incat acestea sa fie armonizate sau recunoscute reciproc.
Schimburile transatlantice intre doua zone mari vor fi stimulate . Tarifele vamale vor fi reduse, precum si procedurile birocratice si va fi mai usor pentru companii sa incheie acorduri pe celalalt teritoriu. Pentru unele companii, cum ar fi General Electric, care are sediul pe ambele maluri ale Atlanticului, asteapta cu nerabdare o intelegere care sa le economiseasca bani si timp.
Pentru companiile spaniole
In cazul Spaniei, sectoarele care au deja un numar mare de exporturi se vor bucura de conditii mai benefice pentru a-si desfasura activitatea in continuare si chiar a se putea extinde si a gasi noi modalitati de internationalizare. In prezent exista sectoare in care vamele in SUA sunt deosebit de mari si, in plus, Spania trebuie sa concureze cu alte tari care nu trebuie sa plateasca aceste taxe. Un bun exemplu este sectorul textil sau sectorul agroalimentar care, teoretic, ar putea beneficia de depasirea acestei bariere. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul ca prezinta si un risc pentru unele nise de piata in care concurenta se poate extinde si poate fi foarte acerba; De exemplu, in cazul animalelor, America are o piata foarte competitiva pe care companiile spaniole nu i-ar putea face fata si ar exista riscul de a pierde clienti in favoarea cumpararii de importuri mai ieftine din Statele Unite.
In acest sens, industriile afectate propun eliminarea partiala sau controlata a vamilor. Nici nu sa demonstrat ca acordul va fi favorabil pentru IMM-uri.
Negative sau dezacorduri
Pericolul TTIP, aparat de detractorii sai, este ca armonizarea juridica si unificarea a doua piete si societati foarte diferite se traduce printr-o pierdere a drepturilor in cadrul negocierilor. Si anume; exista diferite chestiuni de reglementare in ambele teritorii care sunt opuse si asupra carora trebuie negociate astfel incat sa existe un echilibru. Aceasta negociere presupune pierderi pe parcurs pentru cele doua teritorii in materie fiscala, drepturile lucratorilor, reglementarea alimentara etc.
Cei mai multi dintre detractorii acordului s-au aliniat miscarii Stop TTIP; care include Ecologisti in Actiune, Attac si pana la 500 de alte grupuri si miscari politice, precum si sectoare ale industriei agroalimentare. Toate asigura ca tratatul se bazeaza pe intentia de a raspunde la plangerile marilor multinationale; care denunta pierderi economice foarte mari datorate legislatiei actuale. Acest argument nu pare suficient pentru acest grup daca ceea ce este in joc este o pierdere a legislatiei privind protectia drepturilor cetatenilor si a mediului.
Conflicte si riscuri pentru fiecare teritoriu derivate din acord
Sa vedem cateva exemple de situatii in care pozitiile fiecarui teritoriu sunt opuse si un acord ar putea insemna ruperea cu legislatia actuala:
- Diferitele tari din Uniunea Europeana au o politica mai dura impotriva OMG-urilor sau a produselor chimice periculoase , in timp ce in Statele Unite utilizarea lor este acceptata.
- Uniunea Europeana are controale mai mari ale sanatatii si bariere comerciale in sectorul sanatatii sau al cresterii animalelor, in timp ce in Statele Unite sunt mai laxe.
Pentru cetatenii si companiile europene
- In ceea ce priveste drepturile muncii, Uniunea Europeana ar pierde, intrucat SUA au semnat doar 2 din cele 8 conventii fundamentale ale OIM, asa ca atunci cand se ajunge la un acord, unele puncte ar putea fi sterse. In plus, ar putea fi impuse limitari asupra drepturilor de reprezentare colectiva a lucratorilor, lucru care se intampla deja in SUA.
- Exista riscul ca, la nivel european, sa se efectueze o reducere de salariu, daca se tine cont de efectul NAFTA; acordul comercial dintre SUA, Canada si Mexic. Salariile mai mici in Mexic, care de atunci incolo vor concura direct cu Europa, ar putea duce la o tendinta de egalizare descendenta.
- In ceea ce priveste standardele tehnice si reglementarile industriale, Europa prezinta politici de precautie mai stricte care ar putea fi slabite.
- S-a mai vorbit despre crearea unei liste reduse de servicii care nu pot fi privatizate, astfel ca varianta de privatizare a mai multor servicii publice ar ramane deschisa .
Pentru cetatenii americani si companii
- Daca este reglementata restrictia privind utilizarea combustibililor mai putin poluanti, SUA isi vor vedea in pericol dependenta de petrol; un sistem care misca multe companii si afaceri din tara. In acest moment, negocierile devin complicate.
- In functie de reglementarea care se stabileste in materie alimentara, SUA ar putea fi nevoite sa renunte la utilizarea gratuita a OMG-urilor, iar companiile care le folosesc trebuie sa efectueze o etichetare a tuturor produselor transgenice modificate.
- SUA au o reglementare mai stricta a pietelor financiare, ceva la care ar putea fi nevoit sa renunte. Ar putea fi si cazul ca Europa sa se alature regulamentului.
- In domeniul sanatatii, SUA nu efectueaza controale independente asupra medicamentelor, lucru la care ar trebui sa se alature si la care companiile farmaceutice din SUA arata respingere.
- Companiile americane vor trebui sa inceapa sa concureze cu alte companii internationale pentru atribuirea de contracte publice, deoarece in SUA ar fi eliminata regula preferintei nationale in acest tip de contractare.
Pierderea puterilor derivate din acord
-
Pierderea drepturilor statului
Pentru diferitele state ale fiecarui continent exista un risc de luat in considerare. In cadrul TTIP, acestia vor gasi imposibil sa aplice alte politici decat cele incluse in acord si, prin urmare, in orice moment vor fi legati de reglementari unice din punct de vedere legislativ, vazandu-si puterea de decizie diminuata pe diferite fronturi. In plus, datorita caracteristicilor unui tratat ca acesta, care depinde de Uniunea Europeana, ar fi imposibil din punct de vedere material sa-l modifici in cazul in care noi majoritati il solicita.
-
Pierderea drepturilor in justitie
Aceasta se refera la clauza care se preconizeaza a fi stabilita in acord, conform careia conflictele juridice izvorate din activitatea comerciala a tratatului dintre companii si state vor fi solutionate in instante de arbitraj private. Cu alte cuvinte, puterile judiciare nationale si internationale sunt lasate deoparte. In acest tip de instanta, companiile transnationale sunt cele care dau in judecata Statele – niciodata invers – si isi aleg jurisdictia, fara a fi nevoite sa treaca mai intai prin cai de atac interne la nivel national pentru plangeri. Cei care formeaza aceste arbitraje si decid rezultatele rezolutiilor nu sunt alesi de cetateni, nici de stat.
Cum se va decide daca se aproba sau nu TTIP?
Comisia Europeana este responsabila de negocierile cu SUA in cadrul unui mandat de negociere care contine informatii confidentiale. Pana la incheierea negocierilor, acordul nu va fi prezentat Consiliului Uniunii; care va trebui sa o aprobe cu majoritate calificata (55% din State reprezentand 65% din populatie). Daca se aproba in aceasta faza, urmatorul lucru va fi sa o duc la Parlamentul European si, ulterior, sa o ratifice in parlamentele nationale. In niciun caz, si in ciuda faptului ca reprezinta un acord care va transforma panorama sociala si economica a cetatenilor, nu se asteapta sa supuna tratatul unui referendum cetatenesc.
