Sursa foto: Shutterstock
Operația de bypass coronarian , cunoscută și sub numele de operație de bypass cardiac, este o procedură de restabilire a fluxului sanguin în anumite zone ale inimii. Blocajele arterelor pot întrerupe circulația sângelui, provocând atacuri de cord sau simptome asemănătoare unui atac de cord. Chirurgia de bypass coronarian restabilește fluxul sanguin prin utilizarea vaselor de sânge din alte părți ale corpului pentru a crea un ocol în jurul blocajelor.
Ce este chirurgia de bypass coronarian?
Bypassul de artere coronariene este o intervenție chirurgicală care restabilește fluxul sanguin în zonele inimii care nu primesc suficient sânge. Această operație poate îmbunătăți funcția inimii și modul în care pacientul se simte, în special atunci când tocmai a avut un atac de cord sau există un risc crescut de a avea unul în viitorul apropiat.
De ce se face o operație de bypass coronarian?
Inima lucrează 24 de ore din 24, 7 zile din 7, alimentând întregul corp cu sânge. Pentru a-și face treaba, inima are nevoie și de flux sanguin, pe care îl obține printr-o rețea de artere de alimentare care o înconjoară. Atunci când țesuturile din corp nu primesc suficient flux sanguin, acest lucru cauzează o problemă numită ischemie. Celulele musculare din inima sunt deosebit de sensibile la ischemie, iar atunci când aceasta este severă, aceste celule musculare cardiace încep să moară. Bypassul coronarian tratează ischemia prin restabilirea fluxului sanguin către mușchiul cardiac afectat.
Ce afecțiuni sunt tratate prin această operație?
Afecțiunea care are cele mai multe șanse să ducă la chirurgia de bypass coronarian este boala coronariană, un grup de afecțiuni care include atacul de cord și boala coronariană. Alte afecțiuni din cadrul bolii coronariene includ:
- angina pectorală: durerea toracică cauzată de ischemia din inimă;
- ischemia miocardică silențioasă: ischemia cardiacă fără simptome.
Afecțiunile care se încadrează în bolile coronariene implică, de obicei, o îngustare a arterelor din inima din cauza acumulării unui reziduu gras, asemănător cu ceara, numit placă. Pe măsură ce placa se acumulează în interiorul arterelor inimii, arterele devin mai rigide și mai înguste. Dacă o zonă de placă se sparge, se pot forma cheaguri de sânge acolo și pot crea blocaje în acele artere. Aceste blocaje cauzează ischemie în anumite părți ale inimii, ceea ce poate duce la un atac de cord.
Cine trebuie să facă această procedură?
Vârsta medie a persoanelor care fac o operație de bypass coronarian este de aproximativ 66 de ani. Aproximativ 72% dintre persoanele care o fac sunt bărbați. Medicul este cel care spune cât durează operația de bypass coronarian, în funcție de simptomele pacientului și de starea de sănătate a acestuia (poate dura câteva ore).
Detalii despre procedură
Chirurgia de bypass coronarian este o intervenție chirurgicală majoră, iar persoanele care se supun acestei operații trebuie să treacă mai întâi printr-o gamă largă de teste și alte pregătiri. Testele potențiale includ, dar nu se limitează la următoarele:
- electrocardiogramă (ECG sau EKG);
- ecocardiogramă;
- test de efort;
- test nuclear de efort cardiac;
- cateterizare cardiacă;
- angiografie cu raze X sau angiografie prin tomografie computerizată (CT);
- scanare coronariană de calciu;
- teste de laborator, cum ar fi o analiză completă a sângelui, care analizează colesterolul, glicemia și alți factori. Alte teste posibile includ teste de urină care analizează cât de bine funcționează rinichii.
Pentru a ajunge la inimă pentru a efectua operația, un chirurg cardiotoracic va face o incizie în centrul pieptului. De asemenea, va despărți sternul la mijloc, apoi va întinde și ridica cutia toracică pentru a facilita accesul la inimă. Odată ce ajunge la inimă, chirurgul va lua vasul de sânge recoltat și va confecționa bypass-ul. Capătul superior (începutul) bypass-ului se atașează la aorta, artera mare care transportă sângele din inimă și către restul corpului, imediat după ce iese din inimă. Capătul inferior (finalul) al bypass-ului se va atașa la artera blocată chiar după blocaj. Odată ce bypass-ul este instalat, chirurgul poate reporni inima (dacă a oprit-o) și poate face sângele să circule din nou. Apoi vă va coborî cutia toracică înapoi la locul ei. Apoi vor închide incizia din pieptul dumneavoastră cu capse și suturi (copci).
Ce se întâmplă după această procedură?
După intervenția chirurgicală, pacientul este transferat la unitatea de terapie intensivă a spitalului. Odată ce o persoană este stabilă și medicul consideră că este pregătită, aceasta poate fi transferată într-o cameră medico-chirurgicală obișnuită din spital pentru restul șederii sale. Șederea medie în spital în urma unei intervenții de bypass coronarian este între 8 și 12 zile (mai lungă pentru persoanele care au suferit un atac de cord, mai scurtă pentru persoanele care au avut o boală cardiacă ischemică stabilă sau probleme similare). După ce părăsesc spitalul, majoritatea pacienților vor urma, de asemenea, un program de reabilitare cardiacă. Aceste programe ajută la recuperare și la refacerea forțelor după proceduri cardiace intensive sau evenimente precum atacurile de cord. Programele de reabilitare cardiacă includ personal special instruit și înalt calificat (asistente medicale, fiziologi de exerciții fizice, nutriționiști și dieteticieni, consilieri și specialiști în sănătate comportamentală și medici).
Care sunt riscurile sau complicațiile acestei proceduri?
Operația de bypass coronarian este o intervenție chirurgicală majoră, ceea ce înseamnă că există unele riscuri și complicații potențiale. Deși cele mai multe dintre aceste riscuri și complicații pot fi evitate sau tratate, este totuși important să le înțelegeți. Riscurile posibile includ:
- ritmuri neregulate ale inimii (aritmii): cea mai frecventă aritmie după operația de bypass coronarian este fibrilația atrială, care determină un risc crescut de accident vascular cerebral. Din fericire, este de obicei doar o preocupare temporară.
- sângerări: acesta este un risc cu orice intervenție chirurgicală majoră. Pentru a evita acest lucru, persoanele care iau anticoagulante vor trebui să întrerupă administrarea acestora.
- infecții: atunci când infecțiile se răspândesc în tot corpul, pot provoca septicemie, o reacție exagerată a sistemului imunitar care poate pune viața în pericol. Sepsisul este o urgență medicală, iar faptul de a avea două sau mai multe dintre simptomele sale (ritm cardiac rapid, febră, frisoane, confuzie, respirație rapidă sau confuzie) trebuie considerat la fel de periculos ca un atac de cord sau un accident vascular cerebral.
- confuzie sau delir: acestea cauzează simptome precum agitație, probleme de gândire, probleme de memorie sau faptul că cineva se comportă neobișnuit (în care pare o persoană diferită).
- probleme renale.
- accident vascular cerebral.
- atac de cord.
Recuperare și perspective după operația de bypass coronarian
Majoritatea persoanelor care au suferit o operație de bypass coronarian au nevoie de câteva săptămâni pentru a se recupera complet după această procedură. Tot medicul va spune când pacientul poate relua activitățile obișnuite (munca, exercițiile fizice, șofatul).
Când ar trebui mers la camera de urgență?
Ar trebui mers imediat la spital în cazul următoarelor simptome:
- dureri în piept;
- dificultăți de respirație;
- senzație de amețeală sau amețeală;
- leșin;
- palpitații cardiace (senzația neplăcută de bătăi ale inimii fără a vă simți pulsul);
- slăbiciune pe o parte a corpului;
- vorbire greoaie sau distorsionată;
- febră sau frisoane;
- ritm cardiac sau respirație rapidă.
Bypassul de arteră coronariană este o intervenție chirurgicală care poate face o mare diferență în ceea ce privește modul în care te simți și durata și calitatea generală a vieții. Este, de asemenea, o procedură majoră și este normal să îți faci griji sau să te simți anxios în legătură cu efectuarea acestei intervenții chirurgicale. Medicul te poate îndruma cu privire la ceea ce poți face pentru a evita complicațiile și a avea cel mai bun rezultat posibil.
