Ce este si cum sa previi burnout-ul?

In calitate de lider de echipa, ultimul lucru pe care ti-l doresti este ca orice membru sa experimenteze burnout sau sindromul burnout. Dar oricine poate suferi de epuizare la locul de munca si, uneori, poate fi greu de observat. De fapt, sindromul de burnout este inclus ca risc profesional psihosocial in Legea privind prevenirea riscurilor din Spania si este adesea una dintre cauzele absenteismului la locul de munca.

Luand masurile preventive potrivite si oferind sprijinul potrivit, puteti preveni epuizarea echipei inainte ca aceasta sa apara. Sau, daca membrii echipei sunt deja „arsi”, ii puteti ajuta sa-si recapete echilibrul. Descoperiti in acest articol care sunt simptomele, factorii de risc si cum sa preveniti sindromul burnout la locul de munca.

Ce este burnout-ul sau sindromul lucratorului epuizat?

Epuizarea psihica la locul de munca apare atunci cand te simti epuizat emotional, fizic sau mental sau „ars” si este consecinta suprasolicitarii. Simti aceasta suprasolicitare atunci cand munca este prea complicata, ai multa munca sau cand lucrezi mult timp la un moment dat. Sindromul de epuizare a fost descris pentru prima data de Herbert Freudenberger in 1974, care a introdus acest concept de epuizare, descriindu-l ca „un sentiment de esec si o existenta epuizata sau petrecuta care rezulta din supraincarcarea de solicitari excesive de energie, resurse personale sau forta mentala. „al muncitorului”. Cativa ani mai tarziu, Maslach si Jackson au abordat conceptul de sindrom de epuizare dintr-o perspectiva tridimensionala caracterizata prin:

• Epuizare mentala si fizica. Cand cineva din echipa se confrunta cu epuizare mentala, are sentimentul ca nu poate da mai mult din ei insisi.

• Depersonalizarea. Pierderea motivatiei poate duce la depersonalizare la persoana care sufera de sindromul Burnout. Membrul echipei va incepe sa se comporte rece, sa fie mai iritabil si sa vorbeasca dispretuitor despre ceilalti colegi de echipa.

• Nemultumirea profesionala si scaderea productivitatii. In aceasta zona a sindromului de epuizare profesionala, se intampla ca lucratorul sa simta ca nu este capabil sa indeplineasca cerintele care sunt stabilite.

Aceasta stare de epuizare mentala si fizica a fost clasificata de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) drept un fenomen profesional care este o consecinta a stresului cronic de munca. 

Oricine poate suferi de sindromul burnout si este, de asemenea, unul dintre cele mai frecvente riscuri profesionale. Potrivit Indexului Anatomiei Muncii, 71% dintre lucratorii din cunostinte au experimentat epuizare cel putin o data in 2020. Dintre acesti lucratori, aproape jumatate dintre cei chestionati (46%) au raportat ca se simt suprasolicitati a fost factorul determinant care a contribuit la sindromul de epuizare. Acum ca stii ce este sindromul de epuizare, invata sa-i deosebesti simptomele si sa intelegi diferitele faze prin care trece o persoana care ajunge sa se simta epuizata la locul de munca. Cand stii ce este brunout-ul, este mult mai usor sa il detectezi si sa previi sa se intample.

Diferenta dintre sindromul de epuizare si stres

Sindromul epuizarii la locul de munca nu este acelasi lucru cu stresul. In functie de tipul de personalitate pe care il ai, fiecare membru al echipei va reactiona diferit la stres. De fapt, unii oameni considera ca stresul in doze mici ii ajuta sa se simta mai productivi si mai motivati.

Cu toate acestea, prea multa presiune si stres pot declansa sindromul de epuizare. In aceste cazuri, se intampla ca oboseala psihica sa fi fost atat de mare incat persoana sa se simta epuizata si coplesita. In timp ce beneficiile sau daunele unui mic stres pot varia de la o persoana la alta, sindromul de epuizare este inexorabil daunator.

Simptomele sindromului de epuizare si cum sa-l identificam

La fel ca stresul, sindromul de epuizare se manifesta in moduri diferite in functie de fiecare persoana si de conditiile de munca. Desi in mod normal asociem epuizarea cu epuizarea emotionala, aceasta poate afecta calitatea vietii in mai multe aspecte, inclusiv sanatatea fizica. Mai jos enumeram cateva simptome comune ale epuizarii:

Cum sa identifici sindromul de epuizare

Cunoasterea celor mai frecvente simptome ale sindromului de epuizare te va ajuta sa stii daca suferi de acesta sau sa identifici daca vreunul dintre membrii echipei se confrunta cu acesta. O detectare rapida a epuizarii va va ajuta sa imbunatatiti mediul de lucru si sa preveniti absenteismul la locul de munca.

Epuizare mentala

• Simt teama de munca.

• Actioneaza cinic.

• Lucreaza cu iritabilitate sau furie.

• Demotivare sau dezinteres.

• Simt ca nu poti face fata noilor provocari

• Amana fara control.

Simptome fizice de epuizare:

• Epuizare fizica si pierdere de energie

• stres cronic

• Obiceiuri proaste de somn

• Probleme de sanatate bruste si frecvente, de la dureri de cap si raceli pana la boli mintale precum depresia si anxietatea

epuizare emotionala

• Cinism si iritabilitate sau furie la locul de munca

• Simtind brusc si intens ca nu-ti place meseria ta

• Sentimente de deznadejde la locul de munca

• Senzatia ca trebuie sa te izolezi de ceilalti

• A crede ca esti incapabil sa faci fata noilor provocari, cu stima de sine scazuta.

Exista, de asemenea, un instrument de evaluare psihologica pe care profesionistii din domeniul sanatatii il folosesc pentru a identifica sindromul de burnout, numit MBI (Maslach burnout inventory). Este un test care pune o serie de afirmatii despre gandurile si sentimentele lucratorului cu privire la sarcinile pe care le indeplinesc. Desi acest test a fost creat initial pentru a detecta epuizarea profesionala la profesionistii din sectorul sanatatii, ulterior a evoluat pentru a se adapta la alte sectoare precum educatia sau studentii.

Cauzele sindromului de epuizare

Asa cum exista diferite semne de epuizare, exista si o mare varietate de cauze ale sindromului de epuizare. In general, toate cauzele duc la un punct de cotitura care se termina in burnout: atunci cand intensitatea stresului si presiunii la locul de munca este excesiva sau cand ramane prea mult timp.

In special, ati putea fi expus riscului de sindrom de epuizare daca aveti urmatoarele:

• Putin sau deloc control asupra volumului de munca pe care il desfasurati.

• Recunoastere putin sau deloc atunci cand faci o treaba buna.

• Asteptari neclare la locul de munca.

• Asteptari de munca disproportionate sau excesiv de solicitante.

• Un mediu de lucru cu multe presiuni.

• Prea multa munca, mai ales cand iti lasa putin timp pentru a face ceea ce iti place in afara vietii profesionale.

Vestea buna este ca o buna conducere poate preveni sau inversa cauzele sindromului de epuizare. Aici intri in joc. A intelege bine despre ce inseamna sindromul de epuizare profesionala si epuizarea profesionala este doar o piesa a puzzle-ului. Daca esti un lider de echipa poti pune in practica strategii si instrumente pentru a o combate.

Cine poate suferi de sindromul de epuizare?

Adevarul este ca oricine poate suferi de burnout la locul de munca. Indiferent daca iti iubesti meseria sau doar o tolerezi, daca lucrezi de la birou sau de acasa, daca lucrezi prea intens sau prea mult timp, poti suferi burnout.

Burnout-ul nu apare doar la locul de munca. Poti suferi de ea in orice aspect al vietii. De fapt, parintii sau ingrijitorii nou-nascutilor raporteaza adesea ca se simt epuizati. Desi acest articol se concentreaza pe epuizarea la locul de munca, unele dintre strategiile enumerate mai jos va vor ajuta si sa atenuati factorii de stres care genereaza sindromul de epuizare si in viata personala.

Fazele sindromului de epuizare

In general, expertii definesc 5 faze diferite in dezvoltarea sindromului de epuizare a muncii sau a epuizarii la locul de munca. Detectarea acestor faze va va ajuta, de asemenea, daca sunteti un lider de echipa, sa preveniti agravarea situatiei:

1. Faza initiala sau de entuziasm. In etapa initiala, intr-un nou proiect sau un nou loc de munca, lucratorul se va simti de obicei entuziasmat.

2. Faza de stagnare. Membrul echipei se indoieste de capacitatea sa de a raspunde eficient solicitarilor si incepe sa simta stres.

3. Faza de frustrare. Debutul sindromului de epuizare incepe cu adevarat aici. Te simti frustrat si nu esti motivat.

4. Faza de apatie. In aceasta faza, munca pare lipsita de sens si vei experimenta o lipsa de implinire profesionala. Membrul echipei incepe sa incetineasca ritmul muncii sale si, de asemenea, interesul sau pentru aceasta scade.

5. Faza de ardere. In general, consecintele acestei stari, colaps mental si emotional, sunt de asa natura incat persoana va inceta sa mearga la munca sau va cere o schimbare de proiect.

Cum sa preveniti sindromul de epuizare

Fie ca esti liderul echipei sau membru al echipei, vei fi interesat sa stii cum sa previi sindromul burnout pentru a evita situatiile conflictuale si chiar problemele de sanatate.

Sfaturi pentru liderul echipei

Unul dintre cele mai bune lucruri pe care le puteti face ca lider de echipa este sa promovati sanatatea in munca si sa preveniti sindromul de epuizare profesionala. Exista o varietate de instrumente, strategii si conversatii pe care le poti implementa sau exersa cu echipa ta pentru a lua masuri impotriva epuizarii la locul de munca.

H4: 1. Fii proactiv

Este mult mai usor sa preveniti sindromul de epuizare decat sa il rezolvati odata ce acesta a aparut. Pana cand iti dai seama, este deja foarte greu sa-l inversezi. In schimb, fiti proactiv in ceea ce priveste volumul de munca al echipei si monitorizati-le capacitatea productiva ori de cate ori puteti. Implementati planificarea capacitatii si gestionarea resurselor pentru a preveni supraincarcarea de lucru si pentru a va asigura ca membrii echipei nu se simt coplesiti in ziua lor de lucru.

2. Utilizati un instrument de gestionare a resurselor

Este esential sa discutati cu angajatii dvs., dar puteti fi, de asemenea, proactiv si sa observati cantitatea de munca care le este atribuita. Instrumentele de gestionare a resurselor ofera o vedere generala a sarcinilor fiecaruia intr-un singur loc. In acest fel, puteti observa daca cineva are prea multa munca si redistribuiti acea munca daca este necesar.

3. Intrebati despre capacitatea productiva in timpul intalnirilor individuale

Monitorizarea gestionarii resurselor este un lucru, dar nu uitati sa va intalniti in mod regulat cu membrii echipei si sa-i intrebati cum se simt pentru a preveni si detecta precoce epuizarea. Pot exista momente in care o sarcina dureaza mai mult decat se astepta sau pot trece prin momente personale dificile care ii fac mai putin productivi.

Daca nu ati facut-o deja, organizati intalniri individuale saptamanale sau bisaptamanale cu membrii echipei pentru a discuta despre prioritatile lor, care este capacitatea lor productiva si orice alte intrebari pe care le-ar putea avea. In timpul acestor sesiuni, va fi de asemenea util sa clarificati modul in care munca lor se leaga de obiectivele mai ample ale companiei sau ale echipei. Oferind aceasta claritate, membrii echipei vor avea ocazia sa prioritizeze mai bine munca. De asemenea, poate creste motivatia, deoarece inteleg unde se incadreaza munca lor in imaginea de ansamblu.

Sfaturi pentru echipa pentru a evita epuizarea la locul de munca

Managerii de proiect buni se confrunta cu burnout-ul si il previn. Dar daca suferiti deja de epuizare mentala si fizica si doriti sa o inversati, exista doua masuri pe care le puteti lua pentru a reduce impactul pe care il are asupra vietii dvs.: inversati epuizarea la munca si dezvoltati rezistenta.

Primul si cel mai important pas este inversarea impactului burnout-ului. Asadar, odata ce te-ai intors pe un teren solid, poti implementa strategii pentru a-ti dezvolta rezistenta si a evita recidiva in sindromul de epuizare.

Pasul 1: Rollback

Exista o mare varietate de strategii pentru a inversa sindromul de epuizare. Care dintre ele functioneaza cel mai bine pentru tine va depinde de situatia ta particulara si de personalitatea ta. Dar nu te lega de o singura strategie. Incercati aceste strategii combinate cu altele pentru rezultate mai bune.

Te simti epuizat la serviciu? Incercati urmatoarele:

• Programeaza pauze. Sindromul Burnout apare deoarece suferiti de oboseala cronica si epuizare emotionala. Probabil ca aveti multa munca si simtiti o presiune mare pentru a finaliza totul. Pentru a incepe sa contracarati epuizarea, programati pauze pe parcursul zilei. Pot fi scurte, cum ar fi sa va luati cinci minute pentru a merge la bucatarie si sa va faceti niste cafea sau alte cinci minute pentru a va plimba si a lua putin soare. Daca este posibil, deconectati-va de la tehnologie in timpul pauzelor pentru a oferi mintii tale un moment de relaxare.

• Marcati limitele. Toate cauzele epuizarii au ceva in comun: presiunea externa. Una dintre cele mai bune moduri de a inversa sindromul de epuizare este stabilirea unor limite pentru tine. Daca puteti, alegeti un moment pentru a va deconecta de la serviciu in fiecare dupa-amiaza. Incercati sa dezactivati notificarile in weekend, pentru a nu fi tentat sa raspundeti la mesaje. Juliet Funt, CEO al WhiteSpace at Work, recomanda, de asemenea, stabilirea unor limite fizice. De exemplu, la sfarsitul zilei, puneti toate articolele legate de munca intr-o cutie sau intr-o sertar. Scrie: „Pune-le acolo si lasa-le sa se odihneasca in timp ce te odihnesti si tu.”

• A lua o zi libera. Poate ca nu este o optiune de pus in practica imediat, dar sa luati cateva zile libere ar fi excelent pentru a va relaxa si a reincarca si pentru a preveni sindromul de epuizare. Chiar daca iei o zi sau jumatate fara munca, va fi ocazia perfecta sa-ti dedici ceva timp. Cand va luati o zi libera, asigurati-va ca ii spuneti supervizorului ca nu veti fi online sau disponibil in alt mod. Daca trebuie sa fiti disponibil in timpul unei parti a timpului de odihna, asigurati-va ca stabiliti limitele privind disponibilitatea respectiva.

• Aveti grija de dumneavoastra. Foarte des, sindromul de burnout apare pentru ca petrecem prea mult timp la serviciu si deloc pe noi insine. In schimb, fa-ti timp sa ai grija de tine. Fa ceva care iti place si vezi daca poti sa nu te mai gandesti la munca pentru o ora, o dupa-amiaza sau un weekend intreg. Nu uita sa dormi suficient si, de asemenea, sa petreci timp cu cei dragi. Daca poti, incearca sa-ti traiesti viata de zi cu zi cu deplina constientizare prin practici precum yoga sau meditatie. De asemenea, puteti cere ajutor de la profesionistii din domeniul sanatatii sau puteti merge la terapie psihologica. Toate acestea pot fi utile pentru a combate situatiile stresante si pentru a imbunatati starea de bine si stilul tau de viata.

Pasul 2: Construiti rezistenta

Oricine poate suferi de sindromul de epuizare; Doar pentru ca l-ai batut o data nu inseamna ca nu se poate intoarce. Pentru a preveni acest lucru, luati urmatorii pasi:

• Construiti relatii bune in mediul de lucru. De multe ori, burnout-ul apare pentru ca esti izolat si, in acelasi timp, sub o presiune mare. O optiune buna de a intari rezilienta pentru a preveni burnout-ul este cultivarea unor relatii bune la locul de munca. Astfel, daca presiunile incep sa creasca, vei avea sprijinul social al colegilor tai care sa te ajute, chiar daca este doar cu o ceasca de cafea si o conversatie placuta.

• Aliniati munca cu obiectivele. Este esential pentru a preveni sindromul de epuizare. In timp ce alinierea muncii cu obiectivele nu inseamna neaparat ca nu vei avea multa munca mai tarziu, inseamna ca vei avea o idee clara de ce este importanta munca ta. Cand intelegeti la ce contribuiti prin munca dvs., va fi mai usor sa intelegeti unde se incadreaza fiecare sarcina specifica a proiectului in schema de planificare generala a organizatiei. In plus, daca presiunea creste si trebuie sa scapi de ceva munca, poti sa prioritizezi cele mai importante sarcini in mod eficient, fara sa-ti faci griji cu privire la ratarea obiectivelor. 

• Gasiti echilibrul intre viata privata si munca. Atunci cand viata profesionala nu este in echilibru cu viata personala, exista un risc mai mare de a suferi de sindromul de epuizare. Pe langa faptul ca dormi suficient si te conectezi cu oamenii pe care ii iubesti, nu uita sa-ti faci timp pentru a-ti urmari propriile interese in afara sarcinilor de serviciu. Faceti lucruri care va plac, puteti citi o carte, puteti intalni prieteni, dezvoltati creativitatea, practicati un sport sau orice alta activitate. Parca diversificati investitiile, dar in acest caz investiti sunt propriile interese.

De la sindromul epuizarii la munca la echilibru

Sindromul Burnout poate trece neobservat. Daca ii acorzi suficient timp, simptomele se pot acumula si pot afecta bunastarea si sanatatea mintala a restului membrilor echipei. Cea mai buna modalitate de a va asigura ca colegii dvs. nu sufera de aceasta este sa o detectati inainte sa apara. Pentru aceasta exista managementul resurselor.

Instrumentele de gestionare a resurselor va ofera posibilitatea de a vedea volumul de lucru al echipei. Obtineti o imagine completa a capacitatii productive a fiecaruia si redistribuiti munca daca este necesar. Aceste instrumente sunt utile pentru a evita epuizarea, asigurand in acelasi timp ca munca corecta este facuta la momentul potrivit.