Presedintele francez se confrunta cu un front social incipient in fata disconfortului persistent din sectorul educatiei. Dupa greva de masa din 13 ianuarie, profesorii se mobilizeaza din nou in aceasta joi cu o noua zi de proteste si au anuntat deja inca una pentru saptamana viitoare.
In ciuda unei urmariri net mai scazute fata de saptamana trecuta — atunci 75% dintre cadrele didactice au intrat in greva, potrivit sindicatelor, si 38,5%, potrivit Ministerului Educatiei —, continuitatea mobilizarilor reflecta faptul ca Concesiunile facute de catre Guvernul nu a potolit complet indignarea fata de gestionarea crizei de sanatate in sala de clasa.
Situatia „haotica” dupa returul din 3 ianuarie „a fost ultima picatura”, a declarat Nelson Niermann, profesor de germana la un liceu de langa Nancy, care sustine protestele, pentru El Periodico de Catalunya. Inmultirea cazurilor din cauza omicronului – miercuri au fost 465.000 de pozitive in Franta – a facut din aproape o epopee predarea unei ore in conditii normale.
Sarbatori controversate in Ibiza
Modul in care ministrul Jean-Michel Blanquer a anuntat noile protocoale intr-un interviu publicat duminica dupa-amiaza intr-un mediu privat, cu cateva ore inainte de intoarcerea la scoli, a revoltat deja lucratorii din sector. Masurile au fost, de asemenea, kafkiene si greu de respectat. S-au schimbat de trei ori intr-o saptamana. Si la asta s-a adaugat recenta controversa legata de vacantele lui Blanquer la Ibiza, unde a pregatit aceste protocoale neregulate.
Aceasta calatorie „a fost socanta in opinia publica din cauza a ceea ce simbolizeaza a fi in Ibiza intr-un moment in care parintilor si profesorilor li s-a cerut sa depuna eforturi mari pentru a mentine centrele deschise”, spune Rodrigo Arenas, membru al FCPE, principalul asociatie de parinti. Un grup de activisti a realizat miercuri seara un spectacol dansand in costume de baie in fata Ministerului Educatiei, intr-o imagine care aminteste de actiunile burlesce de saptamana trecuta in fata Downing Street. Desi calatoria lui Blanquer nu este comparabila cu partidul primului ministru britanic, Boris Johnson, Executivul francez ar fi preferat sa evite aceasta controversa intr-un moment in care imaginea sa este degradata de managementul pandemiei.
„Suntem printre cei mai slab platiti din Europa”
Dupa greva masiva de saptamana trecuta, Guvernul a anuntat distribuirea a 5 milioane de masti FFP2 in scoli si angajarea a 3.300 de profesori ca inlocuitori. „Organizam lucrurile mai bine”, a aparat Blanquer, marti, in Adunarea Nationala. „Prim-ministrul Jean Castex ne-a promis mai multe masti, dar nu am primit nimic”, deplange Niermann, care este sceptic cu privire la disponibilitatea Executivului de a recruta studenti pensionari sau profesori ca inlocuitori. „Situatia cu greu s-a imbunatatit . Centrele sunt deschise, dar salile de clasa sunt pe jumatate goale”, critica Frederic Bezanilla, profesor de liceu la un liceu din zona Bordeaux.
Pe langa situatia dificila din salile de clasa din cauza pandemiei – Franta este una dintre tarile europene care a tinut scolile deschise cel mai mult timp – disconfortul profesorilor se datoreaza si precaritatii profesiei. „Suntem printre cei mai slab platiti din Europa. Acum 25 de ani, salariul unui profesor era echivalent cu 2,4 ori salariul minim, acum este de doar 1,3”, explica Bezanilla.
Nici in acest sector nu au stat bine numeroasele reforme promovate de Blanquer, inclusiv o reorganizare profunda a bacalaureatului foarte greu de aplicat in ultimii ani. „Acesta este un sentiment de dispret general. Nu este nou, dar a fost accentuat de modul in care ministrul incearca sa introduca noi metode pedagogice fara a tine cont de experienta si aptitudinile profesorilor”, subliniaza Andre D. Robert, profesor emerit la universitatea Lyon-II si specialist. in miscarile de protest din sectorul educational. Critica lui Macron pentru ca a pus sub semnul intrebarii taxele universitare mici
In mijlocul acestui context tensionat, unele declaratii controversate ale lui Macron despre universitate nu au cazut bine. „Nu putem continua multa vreme cu un sistem de invatamant superior care nu are niciun pret pentru aproape toti studentii, in care o treime dintre ei primesc burse , dar este atat de multa precaritate studenteasca si avem atatea dificultati sa o finantam .” a declarat presedintele joia trecuta, in aceeasi zi cu greva. „Cand spui ca nu putem mentine un sistem in care facultatea este aproape gratuita, asta inseamna ca te pregatesti sa ridici taxele. sau chiar o privatizare”, critica Melanie Luce, presedintele UNEF, unul dintre principalele sindicate studentesti. In ciuda faptului ca au avut loc cu mai putin de trei luni inainte de alegerile prezidentiale, aceste mobilizari din sectorul educational „nu cred ca vor avea un impact mare” la alegerile din 10 si 24 aprilie, aminteste D. Robert. „Opinia politica a profesorilor este de obicei situata in stanga (…) iar starea actuala de fragmentare a fortelor progresiste inseamna ca cu greu va avea traducere electorala”, spune acest expert.
