Autoritatile daneze au emis un raport care preciza ca situatia de securitate din unele parti ale Siriei s-a ,,imbunatatit semnificativ”. Anul trecut, acel raport a fost folosit ca justificare pentru a incepe reevaluarea a sute de permise de sedere daneze acordate refugiatilor sirieni din zona din jur si inclusiv capitala Damascului.
Acum, unora dintre acesti refugiati li se spune, oficial, ca timpul lor in Danemarca s-a incheiat.
Printre cei afectati se numara Heba Alrejleh si Radwan Jomaa, un cuplu din Damasc. Jomaa a parasit Siria in 2013, calatorind mai intai in Egipt si apoi calatorind in Italia. La aterizare acolo, spune el, sirienii de pe barca sa au pornit in directii diferite, unii indreptandu-se spre Suedia si altii spre Franta.
Jomaa a ales Danemarca, dupa ce a auzit despre reputatia primitoare a tarii.
In curand i s-au alaturat Alrejleh si copiii – Aya, care acum are 11 ani, si Mohamed, acum 10. Cel mai tanar lor, Lilian, in varsta de 4 ani, s-a nascut in Danemarca.
Familia a trait cativa ani in orasul Skive, desi era departe de locul de munca al lui Jomaa la o pizzerie de langa Aarhus.
Intre timp, in tarile vecine, cum ar fi Germania si Tarile de Jos, prietenii si familia care fugisera din Siria in acelasi timp incepeau sa obtina resedinta permanenta si chiar cetatenia. Sigur, credeau ei, acelasi lucru se va intampla in curand si pentru ei insisi.
Sirienii fac naveta prin una dintre portile istorice ale capitalei din orasul vechi al Damascului in martie. Autoritatile daneze reevalueaza statutul unor solicitanti de azil sirieni dupa ce au ajuns la concluzia ca situatia securitatii in anumite parti ale Siriei s-a imbunatatit.
Asadar, in decembrie, cu gandul sa puna radacinile, cuplul a gasit o casa mica in sir chiar in afara orasului Silkeborg. Aici, cei trei copii ai lor ar putea merge la o scoala mai linistita, Jomaa ar avea o naveta mai scurta, iar Alrejleh ar putea sa-si continue studiile. Viseaza sa devina asistenta.
In ziua in care faceau bagajele pentru a se muta, a sosit o notificare de la serviciul de imigrare prin care familia a fost trimisa inapoi in Siria.
,,Aceasta decizie inseamna viata sau moarte”, spune el. ,,Cuvintele,, a ne trimite inapoi in Siria “inseamna a ne distruge viata”.
Jomaa spune ca familia sa nu are nimic si nu mai ramane nimeni in Siria. Deoarece a participat la proteste impotriva regimului Assad, se teme ca va fi arestat la intoarcere.
Cuplul a facut apel la decizie, dar pentru moment viata lor este in asteptare. Peretii noului lor apartament raman goi, camera de zi aproape goala.
Alrejleh, al carui prim sot a fost ucis sub ochii ei in Siria, spune ca acesta nu este noul inceput la care visase.
,,Tot ce ma pot gandi este decizia serviciului de imigrare”, spune ea. “Altfel as face multe lucruri: continuandu-mi studiile, crescandu-mi copiii, visand la viitorul lor. O multime de lucruri. Dar totul este in impas”.
Jomaa, care spune ca a avut cosmaruri, nu intelege de ce ar face acest lucru Danemarca.
“Numele Danemarca a fost un exemplu stralucitor in ceea ce priveste drepturile omului. Dar acum rasismul distruge reputatia Danemarcei in intreaga lume”, spune el.
Dar a speria solicitantii de azil pare a fi scopul guvernului, spune Michala Bendixen, care conduce grupul danez de advocacy Refugees Welcome.
,,Avem acum o noua expresie in randul cercetatorilor migranti numita,, branding negativ “, explica ea. ,,Incercam sa speriem oamenii departe de Danemarca, in mod deliberat, spunand povesti despre cat de rea este viata pe masura ce este aici un solicitant de azil, cat de foarte, foarte limitate vor fi drepturile dumneavoastra daca vi se acorda azil – ca nu ar trebui sa va simtiti niciodata in siguranta sau asigurati-va viitorul dvs. aici, pentru ca, chiar daca va aflati printre norocosii carora li se acorda azil, veti fi dat afara mai devreme sau mai tarziu. “
Bendixen spune ca Danemarca se deplaseaza in aceasta directie de zeci de ani. Dar cea mai recenta intoarcere dura a tarii cu privire la imigratie face parte dintr-o incercare a guvernului de centru-stanga, votat in functie in 2019, de a captura votul populist inapoi de la extrema dreapta.
Este denumita ,,schimbarea paradigmei” si sta la baza unei dezbateri actuale cu privire la aducerea acasa a copiilor danezi ai femeilor care s-au alaturat ISIS si sunt acum blocati in tabere de refugiati din strainatate.
Din punct de vedere politic, aceasta strategie i-a ajutat pe social-democrati. Dar Bendixen spune ca pune si Danemarca pe o stanca cand vine vorba de dreptul international umanitar.
,,Incearca sa afle unde este limita, de fapt”, spune ea. ,,Se indreapta cat mai aproape de limita sau un pic peste ea pentru a vedea,, pana unde putem merge? “”
Dar chiar daca organizatii precum Amnesty International si Organizatia Natiunilor Unite critica pozitia Danemarcei fata de refugiati, Bendixen spune ca orientarile internationale privind repatrierea sunt deschise interpretarii, ceea ce face ca politica guvernului sa fie greu de contestat.
Ironia este ca, deoarece Danemarca nu a reluat relatiile diplomatice cu Siria, solicitantii de azil respinsi nu pot fi de fapt deportati.
Dintre cei 94 de refugiati sirieni care si-au pierdut permisul de sedere danez in 2020, unii – precum Jomaa si Alrejleh – sunt inca in recurs. Daca sunt norocosi, acestor persoane li se poate acorda un statut mai protejat si li se poate permite sa ramana.
Dar Bendixen spune ca aproximativ 30 de persoane si-au pierdut deja apelurile. Alegerea, in acel moment, este fie sa traiesti la nesfarsit intr-un centru de deportare danez, sa te intorci in mod voluntar in Siria – fie sa te duci in subteran si sa incerci sa o iei de la capat intr-o alta tara europeana.
Cand ministrul integrarii din Danemarca, Mattias Tesfaye, a anuntat in iunie anul trecut ca guvernul va reevalua permisele de sedere, el a subliniat ca refugiatii sirieni care aleg sa se intoarca primesc o ,,punga de bani” din Danemarca pentru a-si reconstrui viata in Siria.
Guvernul va oferi fonduri pentru costurile de calatorie, patru ani de acoperire medicala, plus o suma forfetara de aproximativ 23.000 de dolari per adult. Dar anul trecut, doar 137 dintre cei aproximativ 35.000 de refugiati sirieni din Danemarca au profitat de aceasta oferta – despre care Bendixen spune ca vorbeste foarte mult despre conditiile din Siria.
Cand a fost intrebat ce se va intampla cu familia sa, daca apelul lor este respins, Jomaa sta linistit pentru o clipa, in timp ce ochii i se umplu de lacrimi.
,,Nu am un raspuns”, spune el.
El si Alrejleh au incercat sa-si protejeze copiii de ceea ce se intampla, dar este greu sa ascunzi frustrarea.
Totusi, Aya, in varsta de 11 ani, stie ca nu vrea sa se intoarca in Siria, lucru pe care si-l aminteste doar vag ca un loc unde ,,au murit multi oameni”. Acum, vorbind in daneza perfecta, ea spune ca Danemarca, noua ei casa, este un loc bun.