Pro si contra lui Daniel Morar

Decizia Guvernului de a reinnoi sau nu mandatului lui Daniel Morar in functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) a starnit o serie de controverse, intre sustinatorii si oponentii acestuia, scotand la iveala astfel, toleranta la coruptie a societatii romanesti. In timp ce anumite persoane considera ca Morar a adus o multime de solutii la problemele coruptiei la nivel inalt, altii sustin ca acesta este un incompetent care urmareste doar razbunari pe plan politic.

Daca Daniel Morar va fi inlocuit din functie dupa expirarea mandatului sau la 12 august, “tema politica cea mai fierbinte din Romania va deveni una internationala”, considera The Economist, amintind de raportul Comisiei Europene publicat pe 23 iulie, care critica eforturile autoritatilor in justitie, laudand in schimb DNA-ul. Publicatia britanica analizeaza o serie de argumente pro si contra lui Morar.

De la prabusirea comunismului, fundamentele etice ale sistemului occidental s-au diminuat treptat, iar trasaturile distinctive ale unei Europe vechi ar trebui sa fie un model pentru fiecare. Din pacate, in prezent, economia Italiei este la pamant, Germania a fost mituita de catre Rusia, Gerhard Schroder si Silvio Berlusconi si-au pierdut autoritatea in fata cetateanului european. Astfel, Romania, fiind una dintre cele mai sarace state ale UE, nu isi poate permite sa aiba un sistem de guvernamant nefunctional, pentru ca are o sansa unica de a recupera regresul cauzat de deceniile comuniste.

In calitatea sa de procuror sef al DNA, Daniel Morar nu numai ca nu a facut nici un fel de schimbare, dar chiar a contribuit in mare masura la politizarea actului de justitie, una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta Romania. Contestatarii afirma ca exista destule fapte constatate de organismele interne si internationale care au monitorizat activitatea DNA, cat si fapte si declaratii de notorietate, cunoscute de opinia publica din Romania dar trecute sub tacere in mediile obediente presedintelui Romaniei.

Totusi, exista voci care considera ca problema coruptiei, ca cea intalnita in scoli sau spitale, nu face parte din atributiile lui Morar, intrucat procurorii trebuie sa monitorizeze coruptia la nivel inalt, in loc sa stea sa leneveasca. De asemenea, acestia sustin ca rezultatele insuficiente nu sunt din vina lui Morar, intrucat sentintele tribunalelor sunt incredibil de tolerante, iar Parlamentul pastreaza imunitatea politicienilor de top.

Problema anticoruptiei este evidentiata insa doar de scandalurile politice si de lupta pentru putere, intrucat grupul de interese condus de presedintele Traian Basescu s-a folosit de aceste mijloace doar pentru a elimina adversarii politici. Astfel, seful statului a reusit sa faca din lupta anticoruptie o simpla pacaleala si, chiar daca scopul final al acestei lupte este unul bun, metodele oportuniste pe care le foloseste conduc la un climat nefavorabil, ce a caracterizat politica din Romania in ultimii ani.

Desi majoritatea romanilor refuza sa dea mita si sustin economia in dezvoltare si investitorii, care in ultimul timp aloca fonduri destul de mari pentru afacerile in Romania, problema coruptiei este foarte exagerata. Astfel, investitorii isi pot pierde din increderea pe care o au in mediul de afaceri din Romania, motivand ca administratia publica este incapabila sa fundamenteze o infrastructura moderna intr-un sistem afectat de coruptie.

Desi mituirea este endemica, intalnita mai ales in asigurarea tratamentelor medicale sau a favorurilor profesorilor, ar fi o masura inutila sa fie pornite anumite actiuni care retrag drepturile doctorilor sau profesorilor care primesc plati ilegale.

Este nevoie de mai multa transparenta si este esentiala pedepsirea celor prinsi in flagrant, pentru ca altfel, masurile anticoruptie isi vor pierde definitiv credibilitatea, conchide analiza The Economist.