Planul vine dupa deriva autoritara a unor tari precum Ungaria sau Polonia. Insa intentioneaza sa mearga mult mai departe si sa dubleze presiunea asupra tuturor partenerilor dupa o perioada fatidica care a cunoscut cresterea antisemitismului si antiislamismului in tari precum Franta sau Germania, uciderea nepedepsita a jurnalistilor din Malta sau Slovacia sau tratamentul dubios al refugiatilor si emigrantilor din Italia sau Croatia. In aceeasi miercuri, Partidul Popular European studiaza suspendarea sau expulzarea partidului Fidesz, a premierului ungar Viktor Orban, pentru presupusa incalcare a drepturilor fundamentale si campaniile sale antieuropene.
Noul instrument, bazat pe revizuirea periodica a unor parametri precum independenta judiciara sau securitatea juridica, face parte dintr-o initiativa promovata de Germania si Belgia. „Dar are deja sprijinul a 20 de tari”, a declarat ministrul belgian de externe Didier Reynders, marti, in timpul prezentarii proiectului la Bruxelles. In paralel, Comisia Europeana lucreaza deja la propria sa propunere de inasprire a monitorizarii valorilor fundamentale. Si dupa o perioada de consultare, spera sa o aprobe in iunie sau iulie.
„Statul de drept este crucial pentru libertatea si bunastarea cetatenilor europeni si pentru buna functionare a ordinii juridice europene”, se arata in propunerea comuna a Belgiei si Germaniei. Ambele tari anunta instituirea „o revizuire periodica a unor tari catre altele ( peer review ) cu privire la statul de drept in UE”.
Sistemul va incepe cu participarea voluntara a tarilor care o doresc, desi aspira la integrarea celor 27 de parteneri UE. Expertii din tarile implicate vor dezvolta metodologia in urmatoarele luni. Proiectul presupune utilizarea surselor de informatii deja disponibile atat la nivel national, cat si international (prin Comisia de la Venetia a Consiliului Europei, de exemplu). Si sa-l reuneasca intr-un „raport factual” care sa serveasca la initierea unui proces de dialog politic —in cadrul interguvernamental— cu tarile in care au fost depistate neajunsuri sau lacune in respectarea valorilor fundamentale ale UE.
Reynders a adaugat ca Finlanda, ca urmatoarea presedintie semestriala a UE, sa angajat si ea sa dezvolte propunerea in timpul mandatului sau. Germania, care va prelua de la Helsinki, va continua munca, potrivit ministrului german pentru Afaceri Europene, Michael Roth, la o conferinta de presa comuna cu Reynders.
Spre deosebire de Pactul de stabilitate bugetara, noul cadru nu include sanctiuni economice. Dar refuzul unei tari de a corecta deficientele sau de a urma recomandarile care emana din dialogul politic ar putea duce la deschiderea de proceduri disciplinare, la plangeri in fata Curtii Europene de Justitie sau, in cazuri extreme, la aplicarea articolului 7. al Tratatului UE, care permite unui membru sa fie privat de dreptul sau de vot in Consiliul European.
Reynders, care in calitate de fost ministru de Finante a asistat la persoana intai la inasprirea progresiva a Pactului de Stabilitate, considera ca aceeasi evolutie va continua si in acest caz. „Cand Pactul de Stabilitate a fost lansat in 1998, primele rapoarte au fost toate felicitari. Apoi a venit ciocnirea cu Franta si Germania din 2003 [cand Pactul a fost inghetat pentru a nu sanctiona Parisul si Berlinul] si in cele din urma a fost inasprit dupa criza financiara”, isi aminteste ministrul belgian.
In noul pact, pedepsele financiare pentru infractorii ar putea fi, de asemenea, introduse mai devreme decat mai tarziu. Presedintia germana (prima jumatate a anului 2020) intentioneaza sa finalizeze noul cadru bugetar al UE (2021-2027), care ar ajuta Berlinul sa-si imbine cele doua obiective: inasprirea supravegherii statului de drept si reducerea fondurilor structurale pentru tarile care incalca prevederile fundamentale. valorile UE. „Acea legatura ramane unul dintre cele mai mari obiective ale noastre in negocierea cadrului bugetar”, a avertizat Roth marti.
In prezent, Comisia Europeana nu dispune de instrumente care sa asigure calitatea democratica. Doar in cazul Romaniei si Bulgariei, care au aderat la club in 2007, s-a stabilit un mecanism de verificare care verifica in fiecare an progresul acestor doua tari in domenii precum lupta impotriva coruptiei sau independenta sistemului judiciar. Pentru restul partenerilor, Bruxelles-ul trebuie sa recurga la asa-numita „arma nucleara” a articolului 7 ale carei efecte devastatoare din punct de vedere politic fac ca utilizarea ei sa fie aproape imposibila pana la ultimele consecinte. Comisia Europeana a activat articolul impotriva Poloniei, iar Parlamentul European impotriva Ungariei. Dar dosarul nu a avansat in niciunul dintre cele doua cazuri, pentru ca majoritatea capitalelor, in special cele din Europa Centrala si de Est, sunt reticente in a sustine pedeapsa.
“Am fost criticati ca am recurs la articolul 7 pentru ca ei spun ca este un instrument al tarilor occidentale de a stoarce bani din cele occidentale, ceea ce nu este adevarat. Cu noul mecanism de revizuire vom arata ca suntem cu totii sub supraveghere, inclusiv Germania.
